Într-o scurtă apariție televizată, Iohannis a precizat vineri seară că el va rămâne în funcție până la învestirea unui nou președinte, în urma alegerilor repetate, care devin necesare după ce primul tur, din 24 noiembrie, a fost anulat vineri de Curtea Constituțională, la o săptămâna, aproape, după ce serviciile de informații au constatat nereguli.
El a precizat că după validarea alegerilor parlamentare din 1 decembrie, se va convoca noul parlament și se va crea un nou guvern, iar acela va stabili datele la care vor avea loc noile alegeri prezidențiale.
Iohannis a părut să se apere în alocuțiunea sa de reproșurile din presă că nu a dezvăluit destul de rapid ce știa despre campania lui Călin Georgescu, câștigătorul surpriză al primului tur, considerat favorit al Kremlinului, și a negat și alte zvonuri, cum că el, Iohannis, ar vrea să fie premier.
„Mă voi implica până în ultima zi pentru o Românie democratică și... europeană”, a spus Iohannis. „România rămâne un aliat sigur și solid (NATO)”, a mai spus el, adresându-se „investitorilor” și partenerilor occidentali. „România nu este în dificultate”.
- Te-ar putea interesa și: România: Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Procesul electoral va fi reluat „în integralitate”
Motivele anulării primului tur, așa cum le-a prezentat Iohannis, au fost că „un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele două zile când acest lucru este interzis, și tot acel candidat a declarat cheltuieli electorale zero”. Apoi, a mai spus Iohannis, în referințe transparente la Georgescu și Rusia, au apărut și semnale de implicare din partea unui stat străin.
După ce Iohannis a desecretizat săptămâna aceasta rapoartele primite de la serviciile de informații despre favorizarea lui Georgescu la primul tur al alegerilor, Statele Unite și-au exprimat îngrijorări despre posibila îndepărtare a României de structurile occidentale, sub un lider pro-rus. Iar UE a anunțat că va supraveghea mai îndeaproape influența TikTok și altor platforme asupra alegerilor din blocul cu 27 de membri.
Decizia CCR a prins oamenii la urne
Declarația președintelui român a venit la câteva ore după ce Curtea Constituțională din România (CCR) a decis anularea primului tur al prezidențialelor, din 24 noiembrie, câștigat de Călin Georgescu, acuzat de mulți că a profitat de pe urma unei campanii de promovare pe TikTok, impulsionată de Rusia.
Anularea alegerilor prezidențiale a avut loc în timp ce în diasporă, inclusiv în R. Moldova, oamenii votau pentru turul al doilea. Oprirea operațiunilor de votare a fost anunțată apoi, spre seară, după trei ore, de Biroul Electoral Central.
Unii alegători din Chișinău, prezenți la vot, au aflat de la reporterii Europei Libere despre anularea turului I.
Presa din România a subliniat ceea ce unii comentatori cred că ar fi lipsa de coordonare dintre diferitele instituții ale statului implicate în alegeri, care mărește senzația de haos.
Distrugerea democrației sau apărarea ei?
Reacțiile din partea politicienilor români la decizia CCR au fost diferite.
AUR și POT, două partide naționaliste favorabile lui Georgescu, care urma să se confrunte cu lidera USR Elena Lasconi, au acuzat că ar avea loc o lovitură de stat, dar și-au îndemnat suporterii să nu iasă la proteste. „Sistemul trebuie învins democratic”, a explicat liderul AUR, George Simion.
Marel Ciolacu, candidatul PSD la prezidențiale, clasat pe locul 3 în turul I, a lăudat decizia CCR, invocând interferența rusă și nevoia de a apăra democrația.
Dar Elena Lasconi, care s-a calificat în turul al doilea, a fost indignată, spunând că are loc „distrugerea democrației”.
Georgescu urma să facă declarații de presă vineri la ora 21:00.
Altă categorie de reacții a fost a celor care cred că trebuie repetate și alegerile parlamentare din 1 decembrie, la care naționaliștii dintre trei partide au luat împreună aproape o treime din voturi. În alocuțiunea sa televizată, președintele Iohannis a părut să nu ia în calcul această posibilitate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
