Cabinetul federal german a adoptat „strategia națională împotriva antisemitismului și pentru viața evreiască”. Este pentru prima dată că guvernul federal se concentrează exclusiv, într-un document programatic, nu numai pe problema combaterii antisemitismului, ci şi pe promovarea vieţii evreieşti în Germania.
Documentul, publicat într-o broşură, a fost prezentat la Berlin de Felix Klein, reprezentantul guvernului federal pentru problema antisemitismului. (Textul integral, cuprins într-o broşură, poate fi descărcat aici.)
Juristul şi diplomatul Felix Klein, născut în 1968, la Darmstadt în Germania, într-o familie originară din România, ocupă acest post guvernamental de patru ani.
Prevenirea și combaterea antisemitismului este o chestiune care priveşte societatea germană în ansamblu. Prin urmare, strategia se adresează deopotrivă reprezentanţilor statului şi societății civile. În documentul citat, care a fost elaborat în ultimii doi ani, se sugerează că strategia propusă ar trebui să fie utilizată de întreaga societate germană.
În cursul prezentării broşurii, Klein şi-a exprimat speranţa că strategia elaborată este un bun instrument, aplicabil pentru combaterea fenomenului antisemit. Acest instrument mai poate fi utilizat şi pentru revizuirea și ajustarea măsurilor de combatere a antisemitismului, cât și a programelor educative aflate în derulare. În acelaşi timp, a mai spus Klein, strategia prevede şi modalităţi de implicare a evreilor şi evreicelor în procesul de combatere a urii antisemite.
Adoptarea strategiei a fost impulsionată de creşterea incidentelor antievreieşti în Germania şi Europa. Pe internet s-a amplificat dimensiunea incitărilor la ură, iar în lumea cotidiană s-a înregistrat o creştere a violenţelor contra unor evrei şi evreice. În acest context s-a amintit şi de profanările recente ale unor sinagogi, ca de exemplu cea din Berlin-Schöneberg sau cea din Essen.
Strategia guvernului cuprinde cinci puncte principale de acţiune. Primul punct are în vedere culegerea exhaustivă a datelor privind incidente antisemite la nivel naţional. Din analiza datelor se poate desprinde o imagine clară a situaţiei. În al doilea rînd, strategie se referă la acţiuni pedagogice care cuprind elemente aplicabile pentru prevenirea antisemitismului.
În acest context, se acordă o atenţie specială a ceea ce în document se numeşte „cultura memoriei şi conştiinţă istorică”. Punctul patru se adresează organelor de stat şi implicării lor în ceea ce documentul descrie drept „combaterea represivă a antisemitismului” şi garantarea „siguranţei”. Ultimul câmp de acţiune, propus de echipa care a elaborat strategia, se referă la prezentarea istoriei evreilor şi la viaţa evreiască actuală.
Succesul strategiei propuse, se concluzionează în finalul broşurii, depinde de o implicare cât mai mare a cetăţenilor şi cetăţenelor. Guvernul federal va folosi această strategie şi în acţiunile de identificare şi combatere a oricăror forme de extremism politic.
