Premierul Moldovei Ion Chicu a declarat că nu-l „privește” părerea președintelui român Klaus Iohannis despre activitatea guvernului său, după ce domnul Iohannis a spus recent că România va relua „cooperarea deplină” cu Chișinăul doar atunci când va „vedea la nivel guvernamental acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european”. După demiterea guvernului pro-european în frunte cu Maia Sandu, în luna noiembrie, România a spus că-și schimbă politica ajutoarelor pentru Chișinău. Vor continua doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor, proiectele cu impact la nivel local și cele de interconectare strategică, a spus pe 16 ianuarie președintele României la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București. Într-un interviu cu postul nostru de radio, premierul moldovean a spus că, de altfel, criticile venite de la București ar fi motivate politic.
Jurnaliștii de la Mold-Street au încercat să estimeze asistența oferită de România pentru Republica Moldova. Redactorul portalului, Ion Preașcă, spune că este dificil de aflat suma exactă, deoarece autoritățile de la București au alocat bani cu diverse ocazii și sub diverse forme.
Ion Preașcă: „O estimare reală a acestui ajutor nu știu dacă a făcut-o cineva, dar el este foarte impunător. Doar prin bursele acordate studenților și elevilor este o sumă exorbitantă. După 2009 a fost o deschidere mai mare din partea României și, iată, exact acum 10 ani a fost în vizită dl Băsescu, după care a fost semnat și acordul cu privire la un ajutor de 100 de milioane de euro. Iată după aceea, ajutorul din România a devenit mai consistent, doar că nu întotdeauna s-a știut exact unde ajunge acest ajutor, cine sunt beneficiarii și dacă nu cumva dispare el. Am avut situații când, de exemplu, o grădiniță reparată de către autoritățile române era prezentată ca un succes al unui oarecare șef de raion sau chiar al nu știu ce guvern.”
Europa Liberă: Chiar al președintelui de țară, se pare că la baștina lui Igor Dodon...
Ion Preașcă: „Da, a fost acolo și a fost și în alte părți. Deci, datorită faptului că anumiți conducători fac diferite declarații există o interpretare a acestui ajutor că, de fapt, România nu ar fi dat așa mult ajutor, precum se pare. Știți că chiar și în sondajele care se fac, România nu apare întotdeauna ca cel mai mare donator al Republicii Moldova, deși nu este așa, întrucât România în cei 30 de ani de când există două state românești a fost unul dintre cei mai mari susținători și donatori ai Moldovei și este, de fapt, în continuare. De exemplu, programul acesta cu modernizarea grădinițelor sau a anumitor instituții de educație, dar nu numai instituții de educație au fost modernizate cu bani românești, ci și Sala cu Orgă, Teatrul de la Cahul și multe altele. Asistența românească este mult mai vastă. Acum se construiește gazoductul Ungheni-Chișinău, care, bine, nu este direct de la guvern, este printr-o companie la care-i acționar statul român. Din păcate, nu există o sinteză clară a acestui ajutor. Ar fi foarte bine dacă autoritățile române ar face un fel de studiu, o analiză care să prezinte acest ajutor, dar asta ar putea fi interpretat ca un fel de laudă că, iată, noi atâta și atâta vă dăm.”
Președintele României, Klaus Iohannis, a spus săptămâna trecută că nu este convins că Guvernul Republicii Moldova are ca obiectiv un parcurs european și din acest motiv vor fi continuate doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor. Deputatul român Matei Dobrovie a declarat Europei Libere că această abordare este foarte corectă, pentru că: „...doar încurajând prin finanțări fără condiții nu faci decât să fii părtaș la răul făcut cetățenilor, cum s-a întâmplat în anii trecuți. Și atunci, și imaginea României are de suferit și nici cetățenii Republicii Moldova nu au de câștigat. Ca urmare, e foarte important să existe o chibzuință în momentul în care finanțezi și în momentul în care vrei să ajuți cetățenii cu adevărat, să te gândești, în primul rând, la nevoile lor și nu la nevoile unui guvern care, evident, încearcă să se legitimeze și să câștige resurse financiare prin orice mijloace. Adică, aceste scamatorii retorice cu „frații noștri români”, care până mai ieri erau reprezentați ca o amenințare de dl Dodon, nu pot să păcălească pe nimeni.”
Cooperarea moldo-română pare să se tensioneze. Șeful Executivului de la Chișinău, Ion Chicu, acuză că recentele critici de la București sunt motivate de interese electorale și preciza pentru Europa Liberă că Republica Moldova relații foarte bune și cu România, dar nu vrea ca ele să fie afectate de interesele electorale ale unor politicieni.
Comentatorul politic Nicolae Negru sugerează că primul ministru folosește politica președintelui Igor Dodon:
„E vorba totuși de o anumită politică pe care, trebuie să recunoaștem, dl Chicu o îndeplinește cu zel, dar această politică externă este politica lui Dodon și guvernul respectiv nu este tehnocrat, totuși este un guvern socialist, este guvernul lui Dodon. Sarcina lui e să îndeplinească ceea ce va spune Dodon și să-i asigure lui Dodon realegerea în viitoarele alegeri prezidențiale.”
Nicolae Negru se arată convins totuși că autoritățile de la Chișinău au nevoie de resursele oferite de România:
Un plan pentru zile bune și un plan pentru zile rele...
„Guvernarea are nevoie de asistența și a Uniunii Europene, și a României. Cu ajutorul Uniunii Europene și al României se plătesc salariile bugetarilor și pensiile în Republica Moldova, se repară grădinițe, obiective culturale ș.a.m.d.”
Profesorul de la București Cristian Preda, fost europarlamentar român, spune că pentru situațiile critice când apare neîncrederea în relația bilaterală ar trebui găsite soluții:
„Pentru ca acest parteneriat între două state românești să poată funcționa e nevoie de o decizie referitoare la aceste situații: ce facem când președinții nu se pot înțelege și când guvernele nu au aceeași culoare politică? Ar trebui să avem un plan pentru zile bune din punct de vedere politic și un plan pentru zile rele, în care neînțelegerile politice n-ar trebui să afecteze interesele generale ale cetățenilor.”
