La Chișinău a avut loc o ședință comună a guvernelor R. Moldova și României, în urma căreia s-au semnat mai multe acorduri de colaborare, convenindu-se printre altele să se reducă prețul roamingului în telefonia dintre cele două țări.
Asemenea ședințe comune au mai fost câteva în ultimii zece ani, iar agenda lor a fost asemănătoare; aceasta este însă prima care se ține pe malul stâng al Prutului, și a avut și alte elemente inedite: venită tocmai când mai spre est se adună norii negri ai unui posibil război, ședința a prilejuit, mai mult decât altele, declarații românești de sprijin pentru securitatea R. Moldova.
Premierul român Nicolae Ciucă a adus în discuție subiectul securității în declarațiile din debutul reuniunii, spunând că regiunea traversează “un moment complicat”, cu o „deteriorare semnificativă” a mediului de securitate, ceea ce solicită statelor măsuri sporite de reziliență: „Asistăm la o desfășurare masivă de forțe militare și echipamente rusești, ceea ce reprezintă cea mai mare desfășurare după încheierea Războiului Rece, " a spus el.
„Ședința comună de Guvern de astăzi, precum și pachetul de documente pe care le vom semna reconfirmă, în acest context, sprijinul nostru deplin pentru consolidarea stabilității și securității Republicii Moldova”, a adăugat premierul român, după care a făcut o listă de amenințări ce nu s-ar rezuma doar la militare, așa cum a spus. „Fac un apel la toți colegii miniștri ca, în derularea cooperării bilaterale din domeniul dumnealor de responsabilitate, să aibă în vedere și necesitatea de a trata adecvat și de a găsi răspunsuri potrivite la aceste amenințări", a mai declarat Nicolae Ciucă.
Guvernul român s-a reunit cu cel moldovean într-o zi în care România l-a primit în vizită pe secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, și a primit garanții în plus de sprijin din partea unei organizații a cărei membră este de 15 ani.
Într-o declarație pentru Europa Liberă din marginea reuniunii de la Chișinău, Nicu Popescu, șeful diplomației moldovene, ne-a spus că îngrijorările legate de o posibilă escaladare a tensiunilor dintre Rusia și Ucraina sunt mari, dar la fel sunt și speranțele că conflictul va fi evitat:
R. Moldova evident se pregătește să gestioneze orice scenarii, negative sau pozitive
„Toate statele din regiune, dar și partenerii noștri din est și vest discută foarte mult despre aceste riscuri, le știm, ținem cont de ele. R. Moldova evident se pregătește să gestioneze orice scenarii, negative sau pozitive. Evident, noi sperăm că aceste tensiuni vor fi soluționate prin metode pașnice, prin metoda dialogului, în baza respectului suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor din regiune, evident și a Ucrainei, evident și a R. Moldova. Evident că suntem foarte îngrijorați, dar sperăm că această fază de tensiuni va fi depășită.”
Acordurile, pe de altă parte, care au fost semnate la Chișinău, în cadrul reuniunii de guverne, au fost apreciate de cei doi premieri ca unele de impact major, mai ales cel cu privire la grantul nou, de 100 de milioane de euro, proiectul construcției unui pod nou peste râul Prut și ieftinirea telecomunicațiilor.
„Prin aceste documente umplem cu conținut foarte concret cadrul oferit de parteneriatul nostru strategic pentru integrare europeană. Pentru că drumul nostrum spre UE trece prin România”, a declarat Natalia Gavrilița.
„Acordul privind asistența financiară nerambursabilă în sumă de 100 de mln. de euro în beneficiul R. Moldova va reprezenta principalul vector prin care România va sprijini concret în perioadă următoare R. Moldova”, a spus, la rândul lui, premierul român.
Printre documentele semnate în urma reuniunii de guverne de la Chișinău, 13 în total, figurează și un memorandum privind solidaritatea în fața crizelor energetice, R. Moldova fiind, în ultimele luni, frecvent în situația de a căuta soluții pentru riscul rămânerii fără gaze naturale pe care le cumpără exclusiv din Rusia:
„Ne dorim că acest acord să se transforme într-un tratat inter-guvernamental”, a declarat, în marginea reuniunii, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale de la Chișinău, Andrei Spînu.
Singurii care au dat note proaste reuniunii, care a avut loc după altele patru ca astea, însă toate pe vremea unor guverne pro-europene și înainte de pandemie, au fost socialiștii de la Chișinău. Ei au spus, într-un comunicat, vineri că se putea și altfel, în regim online, pentru a evita cheltuielile bugetare, într-un moment în care „populația țării așteaptă suport financiar sporit din partea statului”.
