De câteva luni, în Strășeni și Fălești mai mulți tați se întrunesc cu regularitate în cadrul unor cluburi unde discută despre atitudinile preconcepute despre rolurile pe care ar trebui să și le asume bărbații și femeile în societate și în familie. Întrunirile sunt coordonate de mentori locali care dau exemplul celor mai obișnuite situații cotidiene, cum ar fi gătitul, treburile din gospodărie, grija pentru temele și nevoile copiilor, pentru a-i face pe participanți să-și pună întrebări despre echitate.
Ion Jitari este mentorul celor patru cluburi ale taților din raionul Fălești. Profesor de matematică și director de gimnaziu, el observă că inclusiv la școală sunt perpetuate stereotipurile de gen: fetele sunt încurajate să studieze materii de la profilul umanist iar băieții sunt orientați spre științele reale. Odată acceptată, această divizare se accentuează ulterior în familie și este calificată ca normalitate, crede Ion Jitari:
„Atunci când ești în rol de profesor, vezi foarte bine cum se comportă fetele și băieții. În general familia, atunci când educă un băiat, spun - lăsați că ei sunt băieți sau dați-le crezare, că ei sunt băieți. Adică din start băieții sunt lăsați să nu-și asume mari responsabilități sau multe alte lucruri, ceea ce nu este corect. Sau când vorbim despre o ședință cu părinții, în mare parte vin femeile, iar tații, în acest timp fie nu înțeleg, fie societatea undeva formează niște trântori, ca în stupul de albini.”
La început, au fost și din cei care n-au văzut rostul discuțiilor, însă treptat, tot mai mulți s-au înscris să participe la cluburile taților, inclusiv liceeni. Ion Jitari spune că marea majoritate a participanților nu văd o problemă că implicarea bărbatului în educația copiilor, de exemplu, este limitată.
„Tatăl face banul, mama-i cu copiii” – este o altă replică care stă în capul mesei în multe familii, remarcă Alexandru Trohin, unul din participanții activi ai Clubului taților din Strășeni. Totuși, el are convingerea că discuțiile și împărtășirea propriilor experiențe pot schimba starea de lucruri.
Alexandru Trohin este antrenor de lupte. Are o sală de sport în Strășeni și a încurajat-o și pe fiica sa, o adolescentă de 12 ani să practice acest sport. El crede că societatea are nevoie de cât mai multe exemple care să demonteze stereotipurile de gen:
Eu mă strădui să insuflu o educație corectă, fată, băiat – nu contează
„Suntem toți colegi, că e fată sau băiat. Chiar foarte bine văd situația în care mai multe domnișoare se hotărăsc să practice un sport de contact, că undeva este văzut ca un sport pentru bărbați. Mă întreabă chiar și prietenii cum se manifestă fetele. Le zic că se manifestă foarte bine, de ce nu ar putea o domnișoară să practice un sport de contact, eu nu văd de ce nu. Și fetele au mare succes în sport, și în lupte, și în alte discipline. Un pic mi se pare hazlie situația că trebuie să dau explicații de ce și o domnișoară ar trebui să facă sport. Eu mă strădui să insuflu o educație corectă, fată, băiat – nu contează.”
Managera proiectului din cadrul UNFPA Moldova, Violeta Terguță speră că discuțiile în acest format vor schimba unele obiceiuri și mai ales atitudini despre împărțirea sarcinilor într-o familie. Autorii proiectului, zice ea, și-au propus să dea de gândit și nicidecum să impună un punct de vedere:
„Dacă la început am înregistrat niște stereotipuri adânc pronunțate și cu o tentă violentă, pe care participanții le priveau ca pe ceva normal, ulterior, în următoarele ședințe au început participanții să-și pună întrebări. Dacă este într-adevăr bine să zice că „femeia nebătută este ca borșul fără sare”, pentru că am auzit așa stereotip în cele mai multe grupuri. Sunt pași mici și încercăm să nu forțăm lucrurile, ca participanții să ajungă singuri la aceste concluzii.”
Cluburile de discuții au stârnit interes nu doar pentru tați, au participat și mame iar experiența dezbaterilor în comun a unor probleme arată că multe din stereotipuri sunt încurajate anume de femei.
Inițiativa acestui format de discuții face parte din Programul regional „Împreună împotriva stereotipurilor legate de gen și a violenței bazate pe gen”, finanțat de Uniunea Europeană și pus în aplicare de UN Women și UNFPA Moldova.
