Linkuri accesibilitate

La „jubileul de 15 ani” al Republicii Populare Române


Centrul orașului București, 1962
Centrul orașului București, 1962

După ce N. S. Hrușciov a încercat la începutul anilor 1960 să-l învețe pe Gheorghe Gheorghiu-Dej cum să semene porumbul sau când să taie porcul, relațiile dintre Moscova și București se deteriorau tot mai mult.

Cei doi lideri nu se puteau înțelege nici asupra diviziunii muncii între statele membre ale Comunității pentru Ajutor Economic Reciproc (CAER). Apăreau divergenței și în ceea ce privește poziționarea lor pe arena internațională.

Răcirea raporturilor sovieto-române se resimțea și la Chișinău. Drept urmare, artiștii din RSS Moldovenească puteau concerta în Bulgaria, Cehoslovacia, Germania Democratică sau în Finlanda și mai deloc în România.

Fosta Basarabie românească putea fi vizitată de delegații din Tunis sau Pakistan, mai puțin din România. Ziarele românești treceau tot mai greu bariera de la Prut, iar „luna de prietenie sovieto-română”, marcată în URSS în toamna anului 1962, aducea la Chișinău doar câteva cărți românești pentru biblioteca Academiei de Științe.

În decembrie 1962 în presa de la Moscova se consemna detronarea la 30 decembrie 1947 a „ultimului reprezentant al dinastiei detestate a Hohenzolernilor”. Numele regelui Mihai, decorat de Stalin cu Ordinul „Pobeda”, nici nu era pomenit. Toată atenția se concentra asupra „jubileului de 15 ani” al Republicii Populare Române, proclamate în urma abdicării forțate a regelui.

Cu prilejul aceluiași „jubileu”, la Chișinău, ministrul culturii, Artiom Lazarev, a vorbit la o serată solemnă, organizată de Filiala moldovenească a Asociației de prietenie sovieto-română, despre succesele României noi în economie și cultură. Academicianul I. C. Varticean, scriitorul Andrei Lupan și muncitoarea fruntașă Ana Buga și-au împărtășit impresiile despre vizita lor în România.

Ca o notă distinctă în peisajul presei basarabene apărea convorbirea telefonică a unui ziarist de la „Sovetskaya Moldavia” cu redactorul-șef adjunct de la ziarul „Flacăra Iașului”, Radu Simionescu, care a evocat și el progresele înregistrate în cei 15 ani de România Populară.

Simionescu credea că legăturile de prietenie între Iași și „oamenii muncii din Moldova” de peste Prut se întăreau cu fiecare an, deși, în realitate, ele se răceau tot mai mult. Ziaristul ieșean nu avea de unde să știe că nu va mai fi telefonat de confrații de condei de la Chișinău, pentru a omagia prietenia sovieto-română.

  • 16x9 Image

    Gheorghe Cojocaru

    Istoric, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei,  din 1998, comenator politic la radio Europa Liberă. Autorul volumului „Cominternul și originile moldovenismului”(Chișinău, 2009), bazat pe documente inedite despre rădăcinile sovietice ale „moldovenismului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG