Judecătoria orășenească de la Moscova a făcut publice declarațiile martorilor în procesul fostului top-manager al companiei ruse Inter-RAO, Carina Țurcan, originară din Republica Moldova. Aceste materiale vorbesc despre un conflict care ar fi existat între Carina Țurcan și fostul lider transnistrean Evgheni Șevciuk.
La sfârșitul anului 2020 judecătoria orășenească de la Moscova a condamnat-o pe Carina Țurcan la 15 ani de detenție cu executarea pedepsei într-o colonie cu regim sever. Aceasta a fost acuzată de spionaj în favoarea Republicii Moldova, scrie Radio Svoboda.
Centrul „Memorial” de la Moscova a inclus-o pe Carina Țurcan în lista deținuților politici din Rusia, iar Radio Svoboda a publicat pe 8 martie un material în care prezintă cazurile celor 9 femei considerate de Centrul Memorial ca fiind „deținuți politici” ai prezentului. Cinci dintre acestea sunt în arest la domiciliu, iar patru, printre care și Carina Țurcan – în închisori sau colonii.
În cadrul procesului încheiat la sfârșitul anului trecut, apărarea a pledat pentru nevinovăția Carinei Țurcan, ridicarea tuturor acuzațiilor și punerea ei în libertate. De rând cu închisoarea, instanța a decis și trecerea în proprietatea statului a sumei de 656 milioane de ruble (aproape 9 milioane de dolari) care i-au fost confiscate anterior.
În decizia de condamnare se spune că, potrivit informațiilor FSB, „persoane neidentificate din Ministerul Energiei” au transmis, cu încălcarea procedurilor, informații secrete Carinei Țurcan despre livrările de electricitate în Ucraina. Însă funcționarii și managerii din cadrul Inter RAO discutau în mod curent și liber între ei aceste informații și nimeni nu le considera secrete, au declarat martorii la proces, citați de portalului RBK. Astfel, adjunctul ministrului Veaceslav Kravcenko dicta aceste informații liber, prin telefon Carinei Țurcan și le discuta prin poșta electronică nesecurizată mail.ru. Țurcan a declarat că la aceste informații au avut acces „mii de oameni”.
În urma unui conflict cu liderul transnistrean de atunci, Evgheni Șevciuk, șeful Inter RAO, Boris Kovalciuk, i-a interzis Carinei Țurcan să mai facă deplasări în regiune, fiind îngrijorat de securitate ei. Țurcan pune în legătură acest conflict cu urmărirea ei în Rusia.
În timpul ultimului interogatoriu, Țurcan a făcut trimitere la o replică a lui Kovalciuk, care a spus că ea ar fi avut „situații de conflict” în procesul de muncă. Unul dintre aceste conflicte are legătură cu Centrala electrică de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, care aparține Inter RAO. Centrala lucrează pe gaze rusești, și livrează curent electric în Republica Moldova. Conflictul a dus la oprirea centralei (de fapt, la o reducere a producției – n.n.) și la o criză financiară accentuată în regiunea separatistă.
Când liderul de atunci de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a ridicat printr-un decret prețurile la gaze pentru agenții economici, Centrala de la Cuciurgan a fost pusă în situația de a produce curent electrică înregistrând pierderi, însă în cazul întreruperii livrărilor către Republica Moldova ar fi urmat o amendă foarte mare. Atunci, Țurcan ar fi anunțat partea moldovenească că există riscul „unor acțiuni neprietenoase” la adresa Centralei de la Cuciurgan din partea conducerii de la Tiraspol.
Potrivit versiunii FSB, în 2004 Carina Țurcan a fost racolată de un angajat al serviciilor de securitate moldovene, Alexandru Popescu. În aprilie 2015 ea ar fi primit versiunea electronică a „proiectului de document al Ministerului Energiei cu privire la aspecte ale activității companiilor energetice rusești pe linia cooperării internaționale” și apoi ar fi transmis acel document Serviciului de informații al Republicii Moldova. În decembrie 2016 experții au ajuns la concluzia că informațiile din document constituiau secret de stat. Carina Țurcan a declarat anterior într-un interviu pentru RBK că un astfel de document „nu există în general” și că nu l-a cunoscut niciodată pe Alexandru Popescu.
Publicația Mediazona scrie că Serviciul de securitate al Republicii Moldova ar fi primit de la Țurcan informații despre livrarea de către Rusia de curent electric pe teritoriul republicilor separatiste autoproclamate din regiunea Donbas a Ucrainei, iar apoi această informație ar fi fost transmisă și de reprezentanților NATO. FSB-ul rusesc este convins că această informație ar permite statelor străine să acuze Rusia de susținerea conflictului armat în estul Ucrainei.
Țurcan nu-și recunoaște vina și consideră că acuzațiile care i-au fost aduse sunt „absurde”. În plus, apărarea consideră că materialele despre legătura Corinei Țurcan și serviciile de securitate moldovenești au fost falsificate. După cum povestește avocatul „Echipei 29”, Ivan Pavlov, apărarea a făcut „o analiză temeinică a acestor materiale și a ajuns la concluzia că documentele au fost fabricate mai târziu decât data indicată pe ele și plasate de serviciile speciale rusești pentru a o discredita pe Țurcan. Apărarea a subliniat că acuzațiile sunt bazate pe niște copii xerox de proastă calitate de pe „ancheta agentului” făcută pe numele Carinei Țurcan de securitatea moldovenească și pe rapoartele de informator. Asta, în timp ce informațiile din „anchetă” nu corespund realității, iar formularul este completat cu numeroase greșeli ortografice și gramaticale. Iar FSB-ul rusesc a refuzat să divulge sursa acestor documente, făcând referire la depozițiile unui singur martor, identitatea căruia a fost secretizată.
Carina Țurcan a fost arestată pe 19 iunie 2018. Într-un interviu pentru „Meduza”, ea a spus că a activat în „regiuni complicate, uneori cu agenți contractori extrem de complicați și în condiții dificile” și că a asupra ei s-au exercitat presiuni și a primit „avertismente și amenințări”. Toate acestea, în opinia sa, puteau să servi drept motiv pentru cineva interesat ca să o compromită și să o „elimine din proces”.
Inițial, presa din Rusia a scris că fosta șefă de la Inter RAO, originară din Republica Moldova, ar fi fost arestată fiind bănuită de spionaj în favoarea serviciilor de informații românești. Țurcan a renunțat la cetățenia moldoveană în 2016, ca să o poată primi pe cea rusească. Potrivit Reuters, Țurcan a condus la Inter RAO divizia geografică pentru Moldova, Ucraina și România, precum și divizia pentru Europa,
