La Moscova are loc procesul opozantului Alexei Navalnîi iar simpatizanții și colaboratorii săi i-au îndemnat pe oameni să se adune în fața tribunalului, care va decide dacă o pedeapsă de trei ani și jumătate închisoare, pronunțată în 2014 va fi schimbată în închisoare cu executare. Navalnîi susține că dosarul din 2014 pentru fraudă este motivat politic iar Curtea Europeană de Justiție a și declarat că este un dosar „arbitrar și lipsit de orice temei”.
Străzile din jurul tribunalului au fost blocate de poliție, relatează Radio Svoboda. Mai multe persoane au fost reținute, agenția Reuters vorbește de peste 20.
Luni, procuratura a spus că va cere transformarea pedepsei într-una cu executare după ce Navalnîi ar fi încălcat condițiile pedepsei cu suspendare, motiv pentru ca opozantul a și fost reținut pe 17 ianuarie, pe un aeroport din Mosocova. Navalnîi se întoarcearea din Germania unde fusese tratat cinci luni, după tentativa de otrăvire cu agentul neurotoxic Noviciok. Atentatul avusese loc la sfârșitul lunii august în Siberia. Moscova a respins orice implicare și responsabilitate, motiv pentru care nici nu a deschis o anchetă.
Reținerea lui Navalnîi pe 17 ianuarie a provocat un val de proteste, în ultimele două duminici, considerate unele din cele mai mari - geografic vorbind – din ultimii 20 de ani. Proteste neautorizate, reprimate cu brutalitate de poliție și care a dus, de fiecare dată la reținerea a mii de oameni.
Critici internaționale
Noul secretar de stat american, Antony Blinken, a anunțat că administrația Biden examinează posibile acțiuni împotriva Rusiei după ce poliția rusă a folosit din nou forța împotriva protestatarilor. Într-un interviu pentru televiziunea NBC difuzat pe 1 februarie, Blinken a spus că a fost „tulburat profund” de reprimarea demonstranților ieșiți în stradă în peste 100 de orașe ale Rusiei pentru a doua duminică consecutiv. Comentând acuzații ruse despre un sprijin american pentru proteste, secretarul de stat a spus că acestea au fost cauzate de nemulțumirea rușilor față de corupție, autocrație și propriile autorități. „Trebuie să caute în interior, nu în afară”, a spus Blinken.
În interviul înregistrat pe 31 ianuarie, oficialul american a evitat să promită sancțiuni împotriva Moscovei, dar a spus că sunt examinate posibile răspunsuri la acțiunile ruse contra lui Navalnîi, dar și la amestecul rus în alegerile americane din 2020 și altele.
Germania, pe de altă parte, a respins luni apelurile Franţei de a abandona proiectul de gazoduct Nord Stream 2 cu Rusia, ca reacţie la reprimarea manifestaţiilor din Rusia. Luni, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a criticat Germania la postul de radio France Inter, propunându-i să abandoneze proiectul controversat. „Am spus întotdeauna că avem cele mai mari îndoieli cu privire la acest proiect', a continuat Clement Beaune, dând de înţeles că autorităţile franceze se pronunţă în favoarea abandonării Nord Stream 2.
Franţa îşi exprimase „rezervele” faţă de acest proiect încă înainte de cazul Navalnîi. Dar Parisul nu a vorbit niciodată până acum atât de clar public că se pronunţă împotriva proiectului de conductă, în curs de finalizare, pe care cancelara germană Angela Merkel îl consideră de importanță strategică.
Uniunea Europeană ia în calcul adoptarea de noi sancţiuni dacă președintele rus Vladimir Putin continuă represaliile împotriva opoziţiei.
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, pleacă joi la Moscova pentru convorbiri în care va aborda și tema eliberării lui Alexei Navalnîi. Borrell este cel ami înalt deminar european care efectuează o vizită oficială în Rusia din 2017.Imediat după reținerile masivă de duminică, Borrell a deplâns „interpelările masive” şi „utilizarea disproporţionată a forţei”.
Moscova apără intervenția brutală a poliției
Kremlinul s-a ridicat luni în sprijinul poliției și a modului cum a acționat în timpul manifestaţiilor paşnice desfăşurate duminică în peste 140 de oraşe din Federaţia Rusă în cursul cărora cel puţin 5.414 persoane au fost reținute.
Purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov a reamintit că protestele erau neautorizate iar participanții încălcau legea. Mai multe, el a susținut că la proteste ar fi participat destui „huligani şi provocatori cu un comportament mai mult sau mai puţin agresiv faţă de oamenii legii, ceea ce este inacceptabil”.
„Prin urmare, poliţia a acţionat şi a luat măsuri", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, care a exclus un „dialog cu huliganii şi provocatorii, împotriva cărora trebuie aplicată legea cu severitate”.
