La microfon Radu Benea și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:
Ucraina impune legea marțială la granița cu Rusia și în apropierea regiunii transnistrene. Reacții oficiale și opinii de experți pe ambele maluri ale Nistrului. Și... de ce întârzie să ajungă la Tiraspol banii de la Moscova pentru adaosul la pensii?
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute, redactate și prezentate de Lina Grâu:
***
Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat că în negocierile cu Chişinăul Tiraspolul nu va face niciun fel de cedări și poate face compromisuri doar în chestiunile social-umanitare care sunt în interesul locuitorilor din stânga Nistrului. În cadrul unei ședințe cu deputații din primul legislativ al regiunii, acesta a spus, citez, „vă asigur că nu vor exista niciun fel de cedări. Trebuie să mergem la compromis în chestiunile de care depinde viața oamenilor simpli. Noi urmăm principiile independenței, apărăm poziția care a fost decisă la referendumuri”, a declarat Vadim Krasnoselski. În 2006 în regiunea transnistreană a avut loc un referendum în cadrul căruia majoritatea covârșitoare a optat pentru independență și alipirea ulterioară la Rusia.
În cadrul aceleiași ședințe Krasnoselski a prezentat și strategia de dezvoltare a Transnistriei pentru următorii opt ani, adică până în 2026, strategie în care este formulată și, citez, „ideea națională a republicii”. Aceasta idee, spune liderul regiunii, se bazează pe trei concepții, citez din nou: „consolidarea suveranității republicii moldovenești nistrene și aspirația către recunoaștere internațională, crearea comunității „poporul transnistrean” formate din diferite naționalități, și construirea unui stat social-orientat cu economie de piață”.
Cancelara Germaniei, Angela Merkel, spune că în jurul Rusiei există o centură de state care nu se pot dezvolta cum vor din cauza conflictelor separatiste generate de Moscova, acesta fiind printre motivele sancțiunilor economice impuse de Occident Rusiei. Merkel a răspuns astfel și presiunilor pe care le fac agenții economici din Germania pentru restabilirea relațiilor economice cu Rusia, vorbind joi seara în finalul unui for economic germano-ucrainean. „Mulți reprezentanți ai economiei germane întreabă dacă nu am putea să ne reapropiem de Rusia. Și eu îmi doresc acest lucru. Și Ucraina dorește acest lucru. Pentru noi toți ar fi mai simplu așa. Dar noi trebuie să urmărim ca astfel de exemple să nu se mai repete. Dacă vă veți uita la vecinătatea Rusiei, veți vedea că în Georgia există Osetia de sud și Abhazia, în Moldova – Transnistria, în Azerbaidjan și Armenia – Nagorno-Karabah, în Ucraina este situația din estul țării. Adică există o centură de state care nu se pot dezvolta așa cum vor. Și noi în Germania nu putem închide ochii la așa ceva”, a spus Angela Merkel.
Merkel a spus că subiectul discuției sale cu președintele Rusiei Vladimir Putin la summitul G 20 de la Buenos Aires este impunerea de noi sancțiuni Rusiei după sechestrarea a trei vase ucrainene și eliberarea imediată și necondiționată a marinarilor ucraineni arestați, precum și deschiderea strâmtorii Kerci pentru traficul internațional. Dar, a adăugat cancelara de la Berlin, „cerem Ucrainei sa dea dovada de înțelepciune. Putem rezolva aceste lucruri numai prin rațiune și dialog”, a spus Angela Merkel.
Uniunea Europeană s-a declarat miercuri „extrem de preocupată" de „creşterea periculoasă" a tensiunilor între Rusia şi Ucraina și a cerut Rusiei să elibereze cele trei nave ucrainene și echipajele acestora, sechestrate duminică în Marea Neagră. Dar Bruxelles-ul nu se gândește pentru moment să impună noi sancțiuni Rusiei, așa cum a făcut în 2014, după ce Rusia a anexat abuziv peninsula Crimeea.
Într-un interviu cu Vocea Americii, președintele american Donald Trump a declarat că se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin „la momentul potrivit” pentru că este important ca Statele Unite să aibă relații bune „cu Rusia, cu China și cu restul lumii”. Dar în acest moment „după tot ce s-a întâmplat cu Ucraina, cu vasele, cu marinarii, a spus Trump, nu cred că este momentul să mă întâlnesc cu el”. Trump și Putin aveau programată o discuție separată în marginea summitului G20 din Argentina, anulată în ultimul moment de președintele american.
Mulțumim, Lina. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.
***
Europa Liberă: Ucraina a interzis bărbaților, cetățeni ruși, cu vârsta între 16 și 60 de ani, să intre în țară. Anunțul a fost făcut vineri, 30 noiembrie, de președintele de la Kiev, Petro Poroșenko, pe un mesaj Twitter, în care a precizat că a luat această decizie pentru a împiedica formarea unor „armate particulare ruse” pe teritoriul țării sale. Serviciul de grăniceri ucrainean a anunțat că la punctele de trecere se face un control mai riguros, dar unii bărbați, din categoria celor cu vârsta între 16 și 60 de ani, vor fi lăsați, totuși, să treacă, dacă vor putea să confirme scopul vizitei. Grănicerii îi vor verifica în toate bazele de date dacă nu fac parte din „grupurile de risc”, dacă nu au încălcat legislația ucraineană și nu au vizitat teritoriile temporar ocupate.
De fapt, restricțiile de circulație pentru bărbații cetățeni ruși au fost impuse imediat după incidentul din 25 noiembrie în Strâmtoarea Kerci, lângă Crimeea anexată de Rusia, unde forțele maritime rusești au sechestrat trei nave ucrainene și echipajele lor. Ulterior, pe 28 noiembrie, Kievul a impus legea marțială în 10 regiuni, „cele mai vulnerabile la agresiunea rusă”, după cum le-a numit. Este vorba despre zonele de frontieră cu Rusia și în cele din apropierea cu regiunea transnistreană.
Incidentul din Strâmtoarea Kerci a fost condamnat de numeroase țări, care i-au cerut Rusiei să respecte integritatea teritorială a Ucrainei. Chișinăul s-a declarat și el solidar cu Kievul.
Vestea că Ucraina a impus legea marțială și în vecinătatea Transnistriei, în regiunile Vinița și Odesa, a fost primită cu calm la Tiraspol. Lina Grâu a adunat mai multe reacții și relatează:
Administrația de la Tiraspol a reacționat neașteptat de calm la introducerea de către Ucraina a legii marțiale în regiunile învecinate cu regiunea separatistă transnistreană, pe teritoriul căreia staționează trupe rusești. Presa oficială de la Tiraspol nu a comentat evenimentul nici măcar la nivelul opiniei unor experți. Abia joi a apărut o știre potrivit căreia liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a convocat consiliul de securitate al regiunii.
Știrea agenției Novostipmr anunță că în cadrul ședinței a fost creat un centru de coordonare pentru monitorizare și eventuală reacție în cazul unor noi evoluții la frontiera cu Ucraina. În plus, a fost deschisă și o linie fierbinte care lucrează în regim non-stop, unde locuitorii regiunii separatiste sunt chemați să semnaleze eventualele dificultăți sau incidente la traversarea frontierei sau chiar pe teritoriul Ucrainei.
Internele de la Tiraspol susțin că pe moment situația este stabilă și că nu există restricții la traversarea frontierei cu Ucraina. Iar departamentul de externe recomandă locuitorilor din stânga Nistrului să țină cont de regimul legii marțiale și să fie înțelegători dacă vor fi verificați suplimentar la trecerea frontierei.
Într-o declarație făcută corespondentului Europei Libere la Tiraspol, fostul negociator transnistrean Vladimir Iastrebciak, spune că Ucraina nu a avut niciun motiv să introducă legea marțială în special în regiunea Vinița invocând pericolul venind din regiunea transnistreană:
„Nu există niciun motiv pentru care Ucraina să introducă starea de urgență în această regiune invocând vreun pericol militar venind din Transnistria. Cu atât mai mult nu există motive de îngrijorări pentru partea moldovenească în acest sens. Există în schimb o încercare de a folosi situația în scopuri politice – fie pentru electorat, fie pentru patronii externi. Importat e că factorul Transnistria este pur și simplu folosit.”
Fără să pună acest lucru în legătură cu evenimentele din Ucraina, presa din regiune a anunțat marți că în subdiviziunile armatei transnistrene au început controalele cu privire la gradul de pregătire de „îndeplinirea sarcinilor militare, cu deplasarea în contingentului în regiunile indicate”.
Ministrul ucrainean pe problemele teritoriilor temporar ocupate, Vadim Cernîș, declara într-un interviu acordat recent Europei Libere că „în prezent condițiile sunt de așa natură că Ucraina percepe toate trupele rusești din jurul ei ca factor nu doar de amenințare potențială, ci ca o amenințare reală. „Și este o amenințare nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga regiune, inclusiv pentru Europa și pentru regiunea Mării Negre”, mai spunea în interviu ministrul ucrainean pe problemele teritoriilor temporar ocupate.
Europa Liberă: Lina Grâu l-a întrebat pe Andrei Safonov, deputat în Sovietul suprem de la Tiraspol, cum a fost percepută în stânga Nistrului decizia Ucrainei de a introduce legea marțială în regiunile direct învecinate cu Transnistria.
Andrei Safonov: „În Transnistria știrea cu privire la introducerea legii marțiale în Ucraina a fost primită cu calm, mai ales că nu au avut loc niciun fel de schimbări la frontieră și în punctele de trecere. Desigur că pentru Transnistria întotdeauna este mai bine când statele slave, în primul rând Rusia și Ucraina, au relații bune. Mai mult decât atât, în Transnistria este păstrată speranța că aceste relații mai devreme sau mai târziu se vor îmbunătăți. În ceea ce privește Transnistria, aceasta duce o politică de neamestec în treburile interne ale oricărui alt stat, inclusiv ale Ucrainei, și în același timp consideră că legăturile comerciale, dar și pe alte domenii, se vor menține. Mai ales că însuși președintele Ucrainei în declarația sa de dinainte de introducerea legii marțiale a subliniat că chiar și în Donbas punctele de control de la frontieră vor lucra în regim obișnuit. Și din câte știm la frontiera Ucrainei cu Transnistria tot nu sunt niciun fel de schimbări, nu au avut loc niciun fel de acțiuni îndreptate către escaladarea tensiunilor. Toate aceste aspecte lasă loc pentru un optimism rezervat.”
Europa Liberă: Adică în Transnistria asta nu a fost perceput ca o nouă încercare de a introduce o blocadă împotriva Transnistriei?
Andrei Safonov: „Din declarațiile oficiale ale factorilor oficiali și politici ale Ucrainei nu rezultă așa ceva și în puținul timp scurs după introducerea legii marțiale la fel nu au urmat niciun fel de acțiuni care ar indica schimbarea situației anterioare. Și sper că astfel de acțiuni nici nu vor urma. Iar dacă vor fi careva schimbări pe viitor, va trebui să le analizăm cu atenție și să acționonîm bazându-ne doar pe fapte.”
Europa Liberă: Dle Safonov, cum este percepută Ucraina în Transnistria? Știm că până în 2014 Ucraina și autoritățile de acolo erau percepute ca prieteni apropiați ai Transnistriei. După 2014 Ucraina a trecut la un control mai dur și a aplicat și alte măsuri. Acum spuneți că există speranța că relațiile bune mai devreme sau mai târziu vor fi restabilite. Ce vă dă această speranță?
Andrei Safonov: „Ideea este că mai devreme sau mai târziu în schimbul anumitor minusuri, după zile întunecate vin și zile senine. În Transnistria o treime din populație sunt ucraineni și la Kiev s-a înțeles mereu că relațiile cu Transnistria sunt oricum importante pentru statul ucrainean.
Ucraina în acest moment oricum duce o politică destul de echilibrată în ceea ce privește Transnistria, chiar dacă sunt unele momente unde relațiile sunt mai reci față de ce exista anterior. De exemplu, în Ucraina circulă mașini cu numere transnistrene, Ucraina continuă să fie unul dintre garanți în procesul de negocieri pentru reglementarea conflictului moldo-transnistrean. Și evident că toate aceste lucruri ne permit să sperăm că va avea loc o restabilire treptată a relațiilor cu Ucraina, cel puțin a nivelului care exista acum 10 ani.”
Europa Liberă: Haideți să vă întreb direct – Transnistria mizează pe schimbarea puterii în Ucraina?
Andrei Safonov: „Evident că Transnistria nu mizează în niciun caz pe careva șocuri care să se producă în statul slav frățesc. Transnistria mizează pe fortificarea relațiilor bilaterale transnistreano-ucrainene, iar situația internă din Ucraina o tratează exclusiv ca pe o prerogativă a statului ucrainean. Și așa a fost în toți cei 28 de existență a Transnistriei.”
Europa Liberă: Ministrul teritoriilor ocupate din Ucraina spunea într-un interviu acordat recent postului nostru de radio că Ucraina nu poate percepe Transnistria altfel decât un pericol, având în vedere că pe teritoriul Transnistriei sunt staționate trupe militare ale Federaţiei Ruse. Din acest punct de vedere cum vedeți relația cu Ucraina? Credeți că Ucraina are motivă de îngrijorare?
Andrei Safonov: „Evident că nu are. Aceste aspecte țin direct de relațiile ruso-ucrainene și caracterul destul de tensionat al acestora. Eu cred că la nivelul președintelui Ucrainei, a Consiliului de apărare națională și securitate, care determină politica ucraineană există înțelegerea faptului că trupele rusești care sunt dislocate în Transnistria au în primul rând menirea de a asigura securitatea fizică a Transnistriei în cazul unui posibil atac, dacă un astfel de atac, Doamne ferește, va avea loc. Dar noi sperăm că anul 1992 nu se va repeta.”
Europa Liberă: Parlamentul de la Chişinău a adoptat schimbări în legislație care să permită restabilirea telecomunicațiilor dintre cele două maluri ale Nistrului. Știu că la nivelul grupurilor de experți acest subiect se discută demult, totuși nu foarte multe detalii au ajuns să fie cunoscute de opinia publică. Ce presupune restabilirea legăturii telefonie și cum este perceput acest lucru în Transnistria?
Andrei Safonov: „Aș vrea să subliniez faptul că în acest moment tarifele pentru convorbirile telefonice dintre cele două maluri ale Nistrului sunt foarte ridicate, pentru că legătura se face prin intermediul satelitului. Evident că dacă s-ar reuși reducerea tarifelor prin anumite soluții tehnice și dacă ar exista un regim de lucru mai liber pentru operatorii transnistreni pe teritoriul Republicii Moldova, atunci cred că ar fi un pas înainte.”
Europa Liberă: Dar acest subiect are și o componentă politică puternică. De exemplu, unul dintre aspecte este faptul că InterDnestrCom trebuie să se înregistreze ca agent economic moldovenesc. Cum sunt văzute aceste aspecte politice în Transnistria?
Andrei Safonov: „Anumite nuanțe care sunt prezente la aceste negocieri nu sunt cunoscute în spațiul public, inclusiv din cauza caracterului lor tehnic. Nu se știe nici ce soluție concretă a fost propusă. Dar eu presupun că toate compromisurile, toate cedările din ambele părți trebuie să poarte caracter bilateral. La un moment dat Transnistria chiar a plătit un milion de dolari, când InterDnestrCom primea licență de lucru în Moldova. Dar din păcate autoritățile moldovenești de atunci au luat milionul, dar nu au permis operatorului transnistrean să lucreze pe teritoriul moldovenesc. Și eu presupun că acum a venit timpul unor decizii bilaterale pe acest subiect.”
Europa Liberă: Se vorbește foarte mult despre faptul că în reglementarea transnistreană în acest an s-a înregistrat un progres considerabil, cel puțin partenerii internaționali vorbesc despre asta și sunt foarte bucuroși. Credeți că până la sfârșitul acestui an vor mai fi întâlniri în formatul 5+2? Tiraspolul insistă asupra unei întâlniri, însă judecând după reacțiile oficiale Chişinăul se pare că nu-și dorește la fel de mult o asemenea întîlnire.
Andrei Safonov: „Practica arată că perioada pre-electorală nu este cea mai reușită și productivă pentru adoptarea unor decizii serioase la negocieri. Iată de ce eu cred că acum părțile vor păstra o anumită reținere. În ceea ce privește partea moldovenească, eforturile ei vor fi îndreptate în primul rând la soluționarea chestiunilor de politică internă, dintre care principala este lupta pentru putere. Aceasta va avea o finalitate pe data de 24 februarie 2019.”
Europa Liberă: Transnistria are două mandate în Parlamentul transnistrean. Cum vedeți soarta acestor mandate? Nu intenționați să candidați – Dvs. sau altcineva din Transnistria?
Andrei Safonov: „Aceste două mandate practic nu decid nimic și din punctul de vedere al tehnologiilor politice și a calculelor pe termen lung acest lucru poate fi folosit în calitate de as propagandistic, în sensul că reprezentanții transnistreni se integrează treptat în câmpul politic, de drept, electoral al Moldovei. Însă în acest caz trebuie să ținem cont și de încă un aspect – majoritatea covârșitoare a transnistrenilor văd soluționarea problemelor interne legate de statalitate exclusiv la nivelul structurilor puterii din Transnistria.
În această situație în fața Chişinăului stă întrebarea – pe cine să atragă pentru a fi prezenți în Parlamentul moldovean și a ședea în aceste două fotolii. Este puțin probabil să poată atragă figuri grele și influente din sfera politică a Transnistriei. Dacă însă va fi vorba despre figuri puțin influente sau chiar despre marionete, atunci efectul unei astfel de mutări nu va fi deloc mare.”
Europa Liberă: Opinia deputatului în Sovietul suprem de la Tiraspol, Andrei Safonov, consemnată de Lina Grâu.
***
Europa Liberă: Cazul marinarilor ucraineni capturați de forțele speciale ruse în Strâmtoarea Kerci se pare că apropie şi mai mult Chişinăul de Kiev. Autoritățile moldovene au confirmat că unul din cei 24 de marinari ucraineni este originar din Chișinău. Guvernul Republicii Moldova a susţinut Ucraina, alăturându-se corului internațional care a condamnat drept acte de „agresiune” ale Rusiei atacarea navelor ucrainene care se îndreptau către Marea Azov. Într-o ședință specială la Guvern, pe 27 noiembrie, premierul Pavel Filip a declarat că introducerea stării de război de către Ucraina în mai multe regiuni ale sale, inclusiv în cele de la granița cu Republica Moldova - Odesa și Vinița, nu afectează securitatea țării sau regimul de trecere a frontierei. Totuși, premierul a recomandat prudență cetățenilor moldoveni care călătoresc în Ucraina:
„Noi suntem îngrijorați de actele de agresiune ale Federaţiei Ruse care afectează securitatea în general în regiune. Republica Moldova condamnă acțiunile unilaterale și provocatoare ale Federaţiei Ruse. Suntem alături de autoritățile de la Kiev, așa cum am fost întotdeauna.”
Pavel Filip a făcut declarația după ce formațiuni politice de opoziție tocmai criticase guvernul pentru o reacție prea timidă, iar pe președintele pro-rus Igor Dodon pentru o lipsă totală de reacție.
La Chișinău, reprezentanții societăți civile vorbesc și ei despre o reacție întârziată a autorităților și amintesc că Republica Moldova nu doar se află la frontiera Ucrainei, ci are pe teritoriul său trupe rusești și un conflict separatist nesoluționat. Mai mulți reprezentanți ai comunității de experți s-au întâlnit, joi, în cadrul unei ședințe informale la IDIS Viitorul pentru a discuta situația creată după confruntarea din strâmtoarea Kerci.
Lina Grâu a stat de vorbă cu Expertul în politici publice Ștefan Gligor, care crede, între altele, că autoritățile moldovene nu ar fi interesate să susțină în mod tranșant Ucraina în conflictul ei cu Rusia, pentru că ar avea afaceri și interese obscure în regiunea transnistreană.
Ștefan Gligor: „Noi suntem expuși prin prisma securității în regiune, având un conflict înghețat în regiunea transnistreană și orice stare de război declarată de vecinii noștri ne afectează în mod direct.
Noi, în acest context, trebuie să ne solidarizăm cu vecinii noștri, cu Ucraina, care ține apărarea pe frontul de est și încearcă să-și apere dreptul la libera navigație în Marea Azov și în Marea Neagră, periclitat de Federația Rusă. Și în această situație nu putem sta deoparte. Noi suntem un stat care, în opinia mea, este agresat de Federația Rusă prin prisma actelor adoptate de Organizația Națiunilor Unite. Vorbesc despre definirea agresiunii dată în anul 1974, prin care se spune că, în cazul în care o armată străină sau trupe străine staționează pe teritoriul unui stat fără acordul acestuia, această acțiune se consideră agresiune. Or, Federația Rusă și-a asumat obligația în 1999 și 2001 prin prisma OSCE-ului să își retragă atât armata, cât și armamentul, fapt care nu s-a mai întâmplat niciodată de atunci.
Astfel și noi de fapt putem considera că suntem într-o stare de agresiune, iar în contextul războiului dintre Ucraina și Federația Rusă, un război deghizat în unul de gherilă, în mișcări de independență, putem să ne trezim cu extinderea acestei zone de conflict inclusiv în Basarabia de sud, în regiunile care pot fi afectate în mod direct în cazul escaladării acestui conflict.
În acest context nu ne rămâne decât să ne solidarizăm, dar nu doar declarativ. Noi știm că prin teritoriul Republicii Moldova recent au fost importate echipamente pentru crypto mining în regiunea transnistreană. Noi știm că Moldova în mod tacit acceptă livrarea gazului fără achitarea costului de peste două decenii. Acest gaz este vândut la o treime de cost de Tiraspol Transgaz agenților economici și populației și aceasta nu achită facturile către Moldovagaz, ci transmite acești bani la o treime, repet, din valoare către bugetul transnistrean, iar pe de altă parte, întreprinderi precum Centrala de la Cuciurgan arde acest gaz, produce energie electrică și ne-o vinde la preț de piață. Și astfel ne sărăcește dublu, dacă nu chiar triplu.
Situația legată de crypto mining este la fel foarte importantă, pentru că acest crypto mining este folosit pentru obținerea valutelor electronice care ulterior, precum știm din rapoartele venite din partea serviciilor speciale ale Statelor Unite, sunt utilizate pentru destabilizarea democrațiilor, inclusiv pe continentul european și sabotarea alegerilor în aceste state, state de fapt membre ale Uniunii Europene sau state candidate, sau state asociate, sau chiar Statele Unite ale Americii, unde alegerile au fost periclitate de serviciile speciale ale Federației Ruse.
Deci trebuie să fim solidari în această situație, dar nu doar declarativ, inclusiv din interior. Noi nu vom fi credibili în mesajele noastre de solidarizare, dacă nu vom avea un comportament adecvat în sensul respectării interesului de securitate națională în raport cu ceea ce se întâmplă în Transnistria.”
Europa Liberă: Cum apreciați Dvs. reacția de la Chișinău?
Ștefan Gligor: „Eu am impresia că nu se ia în considerare seriozitatea situației și cumva Pavel Filip, Partidul Democrat la general, având o relație mai degrabă de parteneriat cu autoritățile din Transnistria, nu au o abordare multiaspectuală și integrală a acestei situații. Ei privesc lucrurile de la nivelul local, pentru că nu sunt politicieni. Ei încă nu au învățat să înțeleagă cât de sofisticată și dificilă este regiunea în care trăim și că, de fapt, reprezentăm o zonă de frontieră între două forțe geopolitice și militare mari. Și aici întotdeauna va exista o anumită tensiune. În acest sens, desigur că reacția autorităților noastre trebuia să fie una mult mai promptă și mult mai directă, dură, dacă doriți.”
Europa Liberă: opinia expertului Ștefan Gligor. Comunitatea de experți de la Chişinău avertizează și asupra faptului că Federaţia Rusă nu a abandonat așa-numitul plan Norovossia, despre care s-a vorbit mult în 2014, când a fost anexată Crimeea. Atunci, Rusia ar fi încercat și o destabilizare a situației în regiunea Odesa – mai bine zis, în regiunile istorice Basarabia de Sud și Bugeac. Un plan ce ar mai fi încă în vigoare, consideră și fondatorul Institutului „Viitorul”, fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu. Totodată, în opinia sa, legea marțială impusă în Ucraina ar trebui să determine autoritățile de la Chișinău să-și reevalueze tacticile și strategiile în raport cu regiunea transnistreană:
Igor Munteanu: „Legea marțială, introdusă prin decretul președintelui Poroșenko, aprobată și de către marea majoritate a deputaților din Radă este doar un element de răspuns la acțiunile de provocare și de escaladare a tensiunilor în estul Ucrainei. Blocada în strâmtoarea Kerci efectuată de forțele rusești înseamnă de fapt o autorizare a acțiunilor de război contra Ucrainei.
De această dată nu este vorba despre green men, despre „oamenii verzui” care au ocupat pe timpuri, în 2014, peninsula Crimeea, este vorba despre o acțiune militară, deliberată, o acțiune de război, așa cum este numită de autoritățile ucrainene. Și de fapt această acțiune vizează nu doar limitarea accesului navelor ucrainene în Marea Azov, înseamnă de fapt o promisiune de ocupare mai departe, în continuare a teritoriului ucrainean. Și mă refer, în primul rând, la orașele-port Mariupol și la orașul Berdeansk, care reprezentau și reprezintă în acest moment orașele de defensivă sistemică a statului ucrainean față de expansiunea și extinderea controlului trupelor separatiste în estul Ucrainei.
Incidentul militar de la podul Kerci înseamnă de fapt o provocare și pentru Occident, pentru că Federația Rusă transmite următorul mesaj: „Orice investiție în armata ucraineană n-are sens, oricât de mult ați crește capabilitățile militare de luptă ale statului ucrainean, noi le vom depăși cu ușurință. Și, respectiv, portavionul, controlul asupra peninsulei Crimeea au o asemenea anvergură și valoare strategică, astfel încât statul nostru poate considera ambele mări – și Marea Azov și Marea Neagră – ca niște lacuri rusești”.
Or, acest lucru creează vulnerabilități pe tot frontul estic și creează vulnerabilități pentru strategia Occidentului de a apăra democrațiile emergente în această regiune.
Ce se va întâmpla în continuare după anunțarea legii marțiale, este că va fi introdusă o conducere militară pe șapte din regiunile ucrainene cele mai vulnerabile.
Și este important de menționat că și zona care se învecinează cu segmentul transnistrean, de asemenea Basarabia de jos, regiunea Odesa sunt considerate regiuni extrem de vulnerabile și pentru 30 de zile va fi aplicată legea marțială. Vor fi restricții de circulație, conducerea unor instituții civile va fi preluată de militari.
Sper foarte mult că acest lucru nu se va extinde după această dată și alegerile prezidențiale nu vor fi împiedicate de acest regim special de guvernare în aceste regiuni ale Ucrainei, ceea ce ar atrage foarte multe critici în adresa conducerii Ucrainei.”
Europa Liberă: Ce înseamnă pentru Republica Moldova introducerea acestei legi marțiale la frontiera ei?
Igor Munteanu: „Eu cred că Republica Moldova trebuie să-și reevalueze tacticile și strategia în raport cu regiunea separatistă transnistreană, pentru că business usual n-o să iasă de acum înainte.
Noi vedem foarte clar că pe măsură ce mergem în întâmpinarea unor inițiative ale unor organizații internaționale situația nu se schimbă, din contra, regimul separatist doar îngroașă rândurile companiilor care profită de businessul cu Uniunea Europeană, fără ca să-și ajusteze comportamentul, acțiunile la proiectul de reintegrare promovat de Oficiul guvernamental pentru reintegrare. Incursiunile repetate ale miliției transnistrene, rețelele de spionaj, care, evident, sunt mult mai puternice pe malul drept decât pe malul stâng dau de gândit și ar trebui, totodată, să adoptăm și politici mai ferme, mai categorice față de prezența trupelor rusești pe teritoriul suveran al Republicii Moldova. Și nu doar la nivel de declarații în ONU, ci și la nivelul stopării circulației acestor persoane conectate cu GOTR-ul pe teritoriul Republicii Moldova, circulația lor prin Aeroportul Internațional Chişinău și, cel mai important lucru, alimentarea acestor trupe ilegale aflate pe teritoriul Republicii Moldova prin bănci, prin asigurări, prin transport. Asta ar arăta fermitate și ar arăta capacitatea Republicii Moldova de a se ajusta contextului tot mai conflictual din regiune.”
Europa Liberă: Un punct de vedere de la Chișinău, al fostului ambasador în Statele Unite, Igor Munteanu, fondatorul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, într-un interviu realizat de Lina Grâu.
***
Europa Liberă: Administrația de la Tiraspol spune că este în așteptarea următoarei tranșe de ajutor umanitar de la Moscova pentru plata unui supliment la pensii de mai puțin de 10 dolari pe lună. Însă banii întârzie să vină, ceea ce a trezit numeroase comentarii și diverse presupuneri pe rețelele de socializare. Ce cred locuitorii regiunii transnistrene despre faptul că transferurile de bani din Rusia către actuala administrație de la Tiraspol întârzie să vină?
– La un post de televiziune s-a spus că adaosul (din ajutorul rusesc - n.r.) de 150 de ruble este așa-numitul adaos „pentru pâine” (din bugetul transnistrean - n.r.). Nu-i adevărat. Adaosul de 150 de ruble este ajutorul rusesc. Iar cel „pentru pâine” de 100 de ruble e de la președintele nostru. I-au scos și acum banii lui Putin sunt numiți drept adaos „pentru pâine”. Ceea ce au făcut - nu e corect...
- N-aș vrea să răspund la această întrebare. Banii au venit demult și demult au și fost cheltuiți. Puțin probabil că-i vom primi.
- Poate învârt acești bani, cine știe... Se zice că încă n-au venit. Dau eu nu mai cred în nimeni...
- Noi nu știm. Așteptăm. Ne vor da acest adaos - bine, nu-l vor da - vom aștepta anul viitor.
– De unde să știu? Nici nu-i primesc (banii din Rusia), doar ai noștri.
- N-am idee. Încă în octombrie la știri la TCV ziceau că acuș, acuș... Stau între patru pereți, nu știu nimic în afară de ce se spune la televizor...
Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.