Linkuri accesibilitate

Legea LGBT: Vaticanul împotriva Italiei și „gafele” lui Biden în presa franceză


UEFA a respins așadar cererea formulată de primăria din München de a-și ilumina astăzi seara stadionul cu culorile curcubeului LGBT, cu ocazia meciului cu echipa Ungariei, “în semn de solidaritate cu comunitatea LGBT” din țara lui Viktor Orbán.

Primăria capitalei Bavariei propusese această inițiativă, după ce săptămâna trecută parlamentul maghiar a votat o lege care interzice și pedepsește «propaganda gay» destinată minorilor.

Primarul SPD (social-democrat) al München-ului, Dieter Reiter, solicitase luni în mod oficial aprobarea UEFA pentru a purcede, până astăzi, la pregătirea iluminării stadionului. Răspunsul a venit ieri, marți, și Le Monde citează esența deciziei: «UEFA este, prin statutul ei, o organizație neutră politic și religios. Dat fiind contextul politic al cererii – un mesaj care vizează o decizie luată de parlamentul maghiar, UEFA se vede nevoită să o refuze».

La Budapesta, ministrul maghiar de externe Peter Szijjártó a aplaudat de îndată. Szijjártó criticase decizia autorităților din capitala Bavariei, spunând, cum a notat-o în Spania El Mundo, că “steagul LGBT nu trebuie folosit pentru a face politică” și că “politica trebuie să rămână în afara sportului”.

La asta însă, cotidianul din München, Süddeutsche Zeitung (SZ) pune astăzi întrebarea: „Poate oare toleranța fi politizată?” SZ răspunde că: „sigur că argumentul federației de fotbal e prostesc (Quatsch), dar și orașul, în calitatea sa de inițiator al unei fapte bune, ar trebui să-și pună niște întrebări.”

The Times, la Londra, anunță însă că după interdicția UEFA, organizatorii bavarezi nu se dau bătuți și au decis să distribuie spectatorilor stegulețe cu curcubeul LGBT. Asta, după ce primarul München-ului, Dieter Reiter, a calificat decizia UEFA drept „rușinoasă”, iar miniștrii UE ai afacerilor europene, reuniți ieri în Luxembourg, au discutat acest punct precis care e situația minorităților LGBT în Ungaria, câteva țări – în special Germania și cele din Benelux – arătându-se foarte critice. O majoritate (14 din 27) de țări au cerut Comisiei Europene să ia măsuri.

Vaticanul împotriva Italiei

Inițial era vorba doar de 13 țări din 27, însă lor li s-a alăturat și Italia. Tocmai în Italia, în acest timp, parlamentul dezbate o lege menită să combată ura împotriva persoanelor LGBT, însă Vaticanul nu este deloc mulțumit. Vaticanul a hotărât, ceea ce e cu totul neobișnuit, să trimită Italiei o notă diplomatică de protest. Întreaga afacere e pe cale de a se dovedi un test în chestiunea modului în care Biserica se poate amesteca în conflictele culturale – nu doar ca o religie, dar oficial, ca stat.

La Repubblica precizează că demersul a produs mari fricțiuni chiar și în cadrul Curiei papale. Aflăm astăzi din cotidianul roman că nota a fost trimisă de Secretariatul de Stat al Vaticanului, controlat de arhiepiscopul britanic Paul Gallagher, și că asta a iritat „aripa bergogliană” (la parte più bergogliana, de la numele de familie mirean al Papei, Bergoglio).

La Repubblica mai scrie despre nemulțumirea multor asociații și familii în Italia, care spun: «Biserica nu vrea o lege care să ne apere copiii de ură.» În acest timp, continuă La Repubblica, premierul Mario Draghi trebuie să găsească „un compromis între apărarea parlamentul și respectarea Tratatului de la Lateran [din 1929, prin care s-a stabilit concordatul dintre statul italian și Vatican]”. La Stampa precizează de altfel că acuzația că statul italian n-ar respecta Tratatul de la Lateran este foarte gravă.

Cotidianul Vaticanului, L'Osservatore Romano, menționează nota transmisă oficial Italiei doar foarte pe scurt, în josul penultimei pagini, precizând că s-a cerut modificarea legii deoarece în forma sa actuală ea «reduce libertatea Bisericii Catolice».

Corriere della Sera scrie că Draghi se va afla astăzi toată ziua în parlament pentru a găsi o soluție. Împotriva proiectului de lege pro-LGBT (la legge Zan, de la numele deputatului democrat și activist gay Alessandro Zan) s-au pronunțat deja neofasciștii din partidul Fratelli d’Italia condus de Giorgia Meloni («suntem împotriva legii Zan, deoarece este o: legge liberticida»), ba chiar și Forza Italia al lui Silvio Berlusconi.

De altfel, Giorgia Meloni, șefa neofasciștilor din Fratelli d’Italia, se află la Bruxelles, unde se va întâlni cu câțiva dintre cei mai conservatori politicieni europeni, printre care premierul Mateusz Morawiecki al Poloniei, Janez Janša al Sloveniei (a cărui țară preia acum președinția rotativă a UE), iar în seara aceasta e ava cina cu Viktor Orbán al Ungariei.

Brexitul – cinci ani de derivă

Împlinindu-se astăzi exact cinci ani de la referendumul Brexit, Le Monde pune întrebarea ce s-a realizat prin asta și ajunge la concluzia că dacă este încă prea devreme pentru a face un bilanț definitiv al acestui eveniment geopolitic major pentru Marea Britanie, dar și pentru UE, în schimb efectele lui destabilizatoare se fac deja simțite.

Sigur, trebuie ținut cont și de pierderile și încetinirea ritmului schimburilor din pricina Covidului, însă uriașa muncă birocratică nouă și suplimentară care trebuie depusă a dus la scăderea vertiginoasă a exporturilor.

Potrivit fiscului britanic, exporturile de produse lactate au scăzut cu nu mai puțin de 90 % în primul trimestre 2021 față de primul trimestre 2020, cu 32 % pentru whisky și cu 14 % pentru carnea de oaie. Cât despre viitorul centrul financiar și bursier, City, el rămâne incert în așteptarea unui acord între Londra și Bruxelles privind serviciile financiare, deși asta formează o parte importanță a bogăției naționale.

Apoi, Londra dorind un « Brexit dur », libertatea de circulație se resimte în mod serios. Mulți europeni au plecat, unii chiar au fost expulzați, în condițiile în care NHS, sistemul național de sănătate, folosea înainte 14% de non-britanici în personalul spitalicesc.

Hârțuirea cibernetică la tribunal

Tot Le Monde oferă detalii despre audiența, ieri, într-un proces al cărui final are toate șansele să producă un precedent juridic de urmărit și în afara Franței; este vorba de «afacerea Mila», cazul tinerei hărțuite intens pe internet din pricina unui scurt video în care critica islamul.

Imediat după aceea, de la valuri de insulte la amenințări cu violul și cu moartea, viața tinerei Mila a devenit un infern, iar acum ea trăiește ascunsă și protejată de poliție.

Treisprezece persoane au fost inculpate, printre hărțuitorii identificați cu certitudine, cei care i-au trimis zeci de mii de mesaje de ură, iar ieri procurorul a cerut condamnarea a doisprezece dintre făptași la pedepse mergând până la șase luni închisoare.

Avocatul tinerei, Richard Malka, este în același timp, de mai bine de un sfert de secol, avocatul săptămânalului satirico-politic Charlie Hebdo.

Joe Biden între Libia și Siria

Libération răspunde la rândul său unei întrebări puse de cititori: dacă este adevărat că la summitul G7 din Anglia Joe Biden a confundat Siria cu Libia. Răspunsul este afirmativ, ba chiar președintele SUA le-a confundat nu o dată, ci de trei ori. Într-adevăr, în discursul său la încheierea summitului G-7, Joe Biden a confundat Libia cu Siria de trei ori într-un minut și jumătate. Asta se poate vedea și din transcrierea exactă a intervenției sale distribuită de Casa Albă.

Un purtător de cuvânt al Casei Albe a confirmat ulterior într-un panel de discuții cu presa că Joe Biden a confundat cele două țări și că el dorea într-adevăr să vorbească despre Siria – cum de altfel și reiese din context – în loc de Libia cum a spus de trei ori.

Comitetul Național al Republicanilor (RNC) a preluat video-ul de îndată pe Twitter, ridiculizându-l pe Biden, ceea ce a făcut și Fox News și o întreagă presă ostilă președintelui democrat, mulți difuzând din nou secvența filmată în care el alunecă pe scara avionului.

Dar, cum o scrie cu indulgență Libération, Joe Biden are o reputație de gaffeur, și asta încă de pe vremea când era vicepreședintele lui Barack Obama, care de altfel nu ezita să-l tachineze în legătură cu asta.

În schimb, o oarecare iritare în privința lui Joe Biden se remarcă până și în acea parte a presei din SUA care l-a sprijnit întotdeauna. Astfel, The New York Times (NYT) are un comentariu cu titlul: „Fraza găunoasă (vacuous) din centrul politicii externe a lui Biden. Comentariul se concentrează pe unul din clișeele verbale ale lui Biden, folosit în permanență în discursurile din turneul său diplomatic prin Europa de săptămâna trecută, care este expresia “rules-based” („bazat pe reguli”, sau „pe lege”). NYT consideră însă că asta este un clișeu la fel de mare pe cât era „free world” în timpul Războiului Rece.

Democrații, spune comentariul din NYT (ziar care le-a fost întotdeauna favorabil) ar face bine să precizeze care sunt acele legi și reguli, acele faimoase “rules“ pe care ar trebui să se bazeze ordinea mondială.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii (4)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG