Într-o analiză pentru Gazeta de Chișinău, Veaceslav Negruța scrie că zilele acestea se împlinesc patru ani de la punerea în aplicare a „Legii lui Filip”, prin care guvernul condus de Pavel Filip și-a asumat răspundere și a convertit 13,3 miliarde lei din creditele de urgență oferite de BNM în noiembrie 2014 și martie 2015 celor trei bănci implicate direct în „furtul miliardului” în datorie de stat internă. Drept urmare a acestei isprăvi, fiecare plătitor de impozite, actual și viitor, întoarce până în anul 2041 o părticică din miliardele furate de alții din băncile din R. Moldova, inclusiv din BNM, scrie autorul. „Cetățenii R. Moldova au achitat deja, în patru ani, aproape 3,2 miliarde de lei pentru a întoarce banii furați din sistemul bancar. Mai avem de întors încă 21,3 miliarde… Dodon promitea alegătorilor săi în 2016 că va anula „Legea Filip”, dacă devine președinte… Acum sunt într-o alianță de guvernare”, conchide Negruța.
Dodon în carantină cu Putin și Erdogan – așa este intitulat un editorial semnat de Alina Radu, pentru Ziarul de Gardă. În opinia sa, președintele comite controverse într-un mod deja necontrolat și nu mai răspunde la întrebările despre greșelile comise. „În acest an dificil, nu doar că a încălcat regulile carantinei în toate modurile posibile, nu doar că a avut vacanțe când nimeni nu le-a avut, nu doar că s-a odihnit și a călătorit fără să explice de ce, cât a costat și de unde a cheltuit, dar și atunci când a lucrat – a călcat dintr-o controversă în alta”, afirmă Radu. Autoarea mai subliniază că zilele trecute Igor Dodon anunțase că a purtat o discuție cu președintele Turciei, Recep Erdogan despre „parteneriate strategice”, iar la două zile după acele discuții presa a identificat că Vlad Plahotniuc, căutat de organele de drept, a fost identificat în Turcia exact în ziua în care Erdogan discuta cu Dodon. „Se pare că Dodon îi aude mai frecvent pe Putin sau Erdogan decât pe propriii cetățeni”, consideră Alina Radu.
Cât va conta suportul liderilor europeni pentru Maia Sandu în alegerile prezidențiale – despre asta scrie Alexandru Damian pentru portalul Cotidianul. Donald Tusk este primul lider european care își exprimă suportul pentru Maia Sandu în alegerile din Noiembrie, notează autorul. Și este probabil și cel mai influent, fiind președintele celei mai importante familii politice europene, una care include aproape toate partidele pro-europene de opoziție de la Chișinău, inclusiv PPDA-ul lui Andrei Năstase, afirmă Damian. „Mesajul lui Tusk vine pe fondul unor neînțelegeri vizibile între partidele de opoziție de la Chișinău, care riscă să rupă frontul pro-european, și va fi urmat probabil și de alți lideri importanți de la Bruxelles”, consideră autorul. În opinia sa, în urma alegerilor din toamnă, Chișinăul are posibilitatea de a-și reasuma parcursul pro-european cu o figură credibilă în fruntea statului. „Rămâne de urmărit dacă orgoliile și interesele de la Chișinău vor putea fi ținute în frâu de aceștia sau iarna lui 2020 îl va prinde tot pe Igor Dodon președinte”, conchide Damian.
Numărul de 1000 de persoane, testate pozitiv cu COVID-19 într-o singură zi, este unul foarte mare pentru Republica Moldova, iar autoritățile trebuie să identifice noi soluții pentru a stopa răspândirea masivă a virusului. Declarațiile aparțin epidemiologului Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Alexei Ceban, notează IPN. „Este o cifră alarmantă. Era și o cifră așteptată, deoarece prognozele care au fost efectuate demonstrau o creștere de transmitere a virusului pe teritoriul Republicii Moldova”, consideră Ceban. El afirmă că trebuie să recapitulăm tot ce am făcut până acum și să venim cu noi etape în prevenirea și controlul infecției COVID-19.
Plecarea fostului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, din Statele Unite are legătură cu ceea ce se întâmplă în culisele politicului moldovenesc, remarcă expertul Ion Tăbârță, citat de Radio Chișinău. El notează că s-a schimbat retorica critică a partidelor Pro Moldova și Șor față de PSRM. Totodată, expertul admite un nou consens geopolitic asupra R. Moldova, o înțelegere între Rusia și Turcia privind o coaliție între Dodon și Plahotniuc. „Raportul de forțe dintre Dodon și Plahotniuc nu mai este cel care a fost în iunie 2019. Putem spune că Plahotniuc are și un garant în persoana lui Erdogan și nu putem exclude să avem după alegerile prezidențiale un nou consens geopolitic sau un consens din partea marilor puteri (Rusia și Turcia) în privința guvernării din R. Moldova care să fie reprezentată de o coaliție între Dodon și Plahotniuc, intermediari fiind Pro Moldova și Partidul Șor”, a comentat Ion Tăbârță.
