Presa a descoperit săptămâna aceasta că guvernarea democrată împreună cu președintele Igor Dodon au legalizat comerțul cu produse petroliere în zona duty-free. Ideea a avut-o mai demult primarul din Orhei, Ilan Șor, care a afirmat în fața instanței de judecată că, pentru a o transforma în realitate, i-a dat mită fostului premier Vlad Filat prin 2010. Deci n-a fost o idee chiar atât de rea, dacă s-a adoptat totuși chiar de adversarii lui Filat.
Săptămânalul de investigații „Ziarul de Gardă” scrie că benzinăriile duty-free au fost legalizate în circumstanțe dubioase. Inițiativa i-a aparținut unui deputat „neafiliat”, fiind votat în lipsa unei expertize anticorupţie, în lipsa dezbaterilor în plenul Parlamentului şi a unui aviz pozitiv al Guvernului, se arată în ancheta intitulată „Deputatul „duty-free” sau cum visul lui Șor devine realitate”.
În plus, în vara acestui an președintele Igor Dodon declara jurnaliștilor că subiectul este unul suspect și că „îl va examina și va lua decizia” dacă să-l promulge sau ba, asta chiar dacă în realitate… îl semnase deja.
Autorul investigației, redactorul-șef adjunct de la „Ziarul de Gardă”, Victor Moșneag, constată că modul în care au fost adoptate amendamentele ridică mai multe semne de întrebare:
„Președintele Igor Dodon a recunoscut că el a semnat această lege fără ca să o citească atent și el spune că această lege i-a fost „băgată” printre alte legi și dumnealui nu a reușit să o citească. Din moment ce tu ai consilieri, ai oameni care să te ajute să înțelegi, și tu să semnezi ceva fără ca să știi ce ai semnat, este destul de amatoricesc. La fel și deputații, or, noi am stat de vorbă cu mulți deputați, iar unii ne-au spus că au votat, dar nu știau că au votat o asemenea lege. Mă întreb dacă noi avem într-adevăr nevoie de deputați care ajung în Parlament, dar nu știu ce votează, la fel și de un președinte care promulgă o lege fără ca să știe că el a promulgat-o.
Este o lege cu dedicație sau nu? (...) Cel mai probabil, Ilan Şor este și principalul beneficiar al acestor modificări...
Este o lege cu dedicație sau nu? Din câte se cunoaște, în Republica Moldova cel mai mare operator de produse duty-free este „Dufremol”, care aparține controversatului Ilan Șor, el a fost singurul care a încercat în ultimii ani să introducă asemenea modificări în legislație, pentru ca benzinăriile duty-free să devină realitate. Cel mai probabil, el este și principalul beneficiar al acestor modificări.”
În investigația semnată de Victor Moșneag se amintește că în autodenunțul pe care l-a depus în 2015, Ilan Șor susține că ar fi negociat cu Vlad Filat acest subiect, iar fostul premier ar fi cerut 1 milion de dolari, dintre care i-ar fi dat jumătate din sumă în avans, iar Guvernul, într-un final, nu i-a îndeplinit dorința.
O altă decizie a autorităților care este privită cu suspiciune de experți se referă la privatizarea Air-Moldova. Civil Aviation Group, o firmă creată de compania Blue Air și un grup de investitor din Republica Moldova, va achita 50 de milioane de lei la buget și va prelua datoria de 1,2 miliarde de lei ale companiei Air-Moldova. În opinia jurnalistului specializat pe teme economice, Ion Preașca, dincolo de aspectul economic, ridică semne de întrebare graba cu care a fost vândut operatorul național:
„Cu cinci ani în urmă, Guvernul și Parlamentul adoptaseră o decizie că Air-Moldova trebuie să fie privatizată după o pregătire de către o companie de consultanță. Apoi a fost abandonată această intenție și eu înțeleg așa, că trebuia și acum să se facă așa, pentru că, totuși, e o companie foarte importantă, de o valoare mare.
De ce nu s-a făcut o etapă de pregătire, de ce s-au grăbit? Ceea ce s-a făcut e mai mult o mimare a întregului proces...
Anume acest aspect stârnește nedumerire: de ce nu s-a făcut o etapă de pregătire, de ce s-au grăbit? Puteau de anul trecut să angajeze o companie de consultanță, să facă o etapă de pregătire, să facă o campanie de promovare, dar nu s-a făcut. Ceea ce s-a făcut e mai mult o mimare a întregului proces.”
Într-o notă de poziție a Centrului analitic independent Expert-Grup, publicată la scurt timp după anunțul privatizării companiei Air-Moldova, economiștii instituției constată că felul în care a fost gestionat dosarul operatorului național lasă impresia că întreprinderea intenționat a fost administrată ineficient, cu scopul aducerii acesteia în prag de faliment, pentru a fi privatizată la preț redus.
