Le Monde, în Franța, se oprește asupra faptului că Ungaria lui Viktor Orbán încă tărăgănează în chestiunea aprobării candidaturii Suediei și Finlandei la NATO.
Ungaria lui Orbán și Turcia lui Erdogan sunt singurele două țări membre în NATO (din cele 30) ale căror parlamente încă nu au aprobat aderarea celor două țări nordice la NATO. (Asta a și determinat de altfel parlamentul Finlandei să voteze la începutul lunii o rezoluție prin care țara poate acum adera singură, fără Suedia, la Alianța Nord Atlantică, dat fiind că opoziția lui Erdogan este mai ales îndreptată împotriva Suediei.)
Le Monde descrie vizita „suprarealistă” a unui grup de parlamentari maghiari, marți 7 martie, la Stockholm Și Helsinki unde, deși a insistat că sprijină de fapt aderarea Suediei și Finlandei la NATO, delegația maghiară s-a plâns insistent de criticile celor două țări nordice față de excesele guvernului lui Orbán împotriva statului de drept din Ungaria.
Acesta ar fi motivul reticențelor maghiare: Budapesta insistă să fie tratată «cu mai mult respect de către Suedia și Finlanda»… dar și de către Uniunea Europeană în general, cum a spus-o Csaba Hende, vice-președintele parlamentului maghiar.
Campanie de “denigrare”
Vreme de luni de zile, guvernul maghiar, cunoscut pentru apropierea sa de Moscova, a rămas tăcut asupra dosarului tratatului de aderare a Finlandei și Suediei la NATO, mulțumindu-se să nu-l pună pur și simplu pe ordinea de zi a parlamentului de la Budapesta. Dar, la sfârșitul lunii februarie, Fidesz și-a exprimat brusc și pe față reticența. Máté Kocsis, liderul grupului parlamentar ultramajoritar, a declarat că tovarășii săi sunt „divizați” în privința acestei chestiuni, deoarece politicienii finlandezi și suedezi ar fi „insultat” Ungaria în trecut.
La fel, deși a spus că este în principiu în favoarea ratificării, Viktor Orbán a sprijinit public cererile venite din partea Turciei față de refugiații kurzi din Suedia și a subliniat că „unii parlamentari maghiari nu sunt deloc entuziaști” în fața faptului că suedezii și finlandezii „împrăștie minciuni despre Ungaria, despre statul de drept și despre democrația de aici”. Ungaria este în prezent în procesul de a-și vedea suspendate miliarde de euro din fonduri europene din cauza exceselor autocratice ale lui Orbán, iar țările nordice respective — Suedia și Finlanda — au adoptat întotdeauna o poziție dură în această chestiune.
KleptoCapture
• De mai bine de un an încoace, națiunile occidentale au folosit tot soiul de sancțiuni pentru a viza oligarhii ruși ruși apropiați puterii, în speranța de a face presiuni asupra lui Vladimir Putin pentru a-l obliga să pună capăt războiului din Ucraina. Din Sardinia până în Fiji, autoritățile au confiscat superyacht-uri și vile ale oligarhilor ruși. La Washington, Departamentul Justiției a creat un grup special de lucru, KleptoCapture, pentru a urmări activele ascunse ale elitei ruse aflate pe lista neagră.
Dar acum, o echipă de cercetători de la Dartmouth College spune că acele liste negre, deși mult trâmbițate, au fost în mare parte ineficiente. În schimb, spun cercetătorii într-un nou studiu publicat de Washington Post, guvernele occidentale ar trebui să se concentreze pe urmărirea experților – avocați, contabili și bancheri – care gestionează averile offshore ale oligarhilor lui Putin.
Jair Bolsonaro compromis de o afacere cu bijuterii saudite de peste 3 milioane de dolari
Iată un scandal de care Jair Bolsonaro s-ar fi lipsit cu siguranță. În timp ce fostul președinte al Braziliei se află încă în Florida, în SUA, unde a mers aparent să se pitească, pe 30 decembrie, cu două zile numai înainte de învestitura adversarului său de stânga Luiz Inácio Lula da Silva, iată că el se regăsește din nou în vizorul justiției braziliene.
În cauză, de astă dată, cum a revelat-o întreaga presă braziliană, „un colier, un inel, un ceas și o pereche de cercei cu diamante” create de firma de bijuterii Chopard și oferite de Arabia Saudită în octombrie 2021 fostului lider și primei doamne a vremii, Michelle Bolsonaro, pentru o sumă estimată de 16,5 milioane de reali (aproximativ 3 milioane de euro), bijuterii pe care „guvernul lui Jair Bolsonaro a încercat să le aducă ilegal în țară”, cum a revelat-o mai intâi Estado de São Paulo.
Detaliu picant: bijuteriile dosite și nedeclarate fuseseră încredințate ministrului brazilian al energiei de atunci, amiralul Bento Albuquerque, care participase la un summit despre apărarea mediului în Arabia Saudită. Amiralul le pasase apoi unuia dintre consilierii săi militari, care o vreme le purta nonșalant într-un rucsac.
Asaltul asupra Congresului din Brazilia s-a încheiat cu sute de arestări
Legiunea străină franceză, victimă a războiului lui Putin
În sfârșit, la Paris, săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné relatează în ultimul său număr (doar în ediția pe hârtie) un incident revelator pentru efectele secundare și deseori total neașteptate pe care le poate avea războiul din Ucraina până și asupra… Legiunii Străine franceze.
Le Canard enchaîné, care, sub fațada cunoscută și asumată de aparentă superficialitate, este publicația cea mai bine introdusă în mediile militare din Franța, descrie în detaliu un incident în aparență comic, dar care a ajuns acum pe biroul ministrului apărării. Totul a pornit de la un biftec prea făcut de către bucătarul regimentului 2 de parașutiști al Legiunii Străine, încartiruit în Corsica. Nemulțumit de biftec, colonelul care conduce regimentul i-a trântit caporalului bucătar 20 de zile la arest.
Aici începe problema: caporalul-bucătar, un anume Mykhaylo J., este ucrainean, iar șeful lui e rus, furios admirator pe față al lui Putin. Așa încât, caporalul ucrainean a refuzat ca șeful rus să-l vâre în temniță, privat de telefon ca să-și sune nevasta și copiii rămași în Ucraina… sub bombele rusești.
"Tiens, voilà du boudin !”
Dar în armată, refuzul de a merge la zdup este nesupunere, ceea ce poate duce la curtea marțială și la doi ai de închisoare!
Pentru a stinge afacerea, generalul care comandă Legiunea a preferat să-l radieze pe caporalul ucrainean, dându-l afară din legendarele trupe de elită, ceea ce a constituit un foarte rău calculat gest față de restul trupelor, din care 40% provin din Europa de Est.
În anii 1990, Legiunea Străină franceză cunoscuse deja mari tensiuni interne și asistase la dezertarea unui mare număr de sârbi. Astăzi, legionarii ucraineni sunt circa 700, iar rușii vreo 500.
Caporalul bucătar cu tigaia îndoielnică a făcut apel, refuzând să fie expulzat din armată din cauza persecuțiilor unui superior rus, iar delicata afacere este acum în mâinile ministrului francez al apărării (Ministre des Armées, cum a rebotezat funcția Emmanuel Macron) Sébastien Lecornu, care trebuie să “tranșeze” și să decidă cum să o servească: à point, bien cuit sau saignant?
