Săptămâna trecută ar fi trebuit să aibă loc Târgul Internaţional de Carte din Leipzig. Evenimentul a fost contramandat, după ce mai multe concerne şi mari edituri au anunţat că nu vor participa. Din cauza corona-pandemiei, desfăşurarea Târgul a fost anulată şi în 2020 şi în 2021. Numeroşi intelectuali şi scriitori s-au decis totuşi în acest an să organizeze o acţiune alternativă pentru a salva măcar festivalul de literatură care, de obicei, se derula în paralel cu Târgul ce devenise un cap de pod între Est şi Vest. În cursul acţiunii care s-a derulat sub titlul: „Leipzig-ul citeşte – totuşi!”, zeci de scriitori au participat la lecturi şi întâlniri cu publicul. Totodată s-a decernat şi Premiul pentru buna înţelegere europeană, care din 1994 se acordă unui scriitor.
Între laureaţi din anii trecuţi se află nume cunoscute ca: Alexandr Tişma din fosta Iugoslavie, Claudio Magris din Italia, Mircea Cărtărescu din România, György Dalos, originar din Ungaria, Iuri Andruhovici din Ucraina etc. etc. Anul acesta, premiul l-a primit scriitorul austriac Karl-Markus Gauß pentru cartea sa, „Peregrinarea neîntreruptă” („Die unaufhörliche Wanderung”). În acest volum, Gauß se opreşte din nou asupra unor regiuni europene prea puţin cunoscute, scriind despre minorităţi naţionale şi despre culturi ignorate.
În cursul ceremoniei care s-a desfăşurat în biserica Sf. Nicolae din Leipzig (un loc legendar, de unde au pornit în 1989 demonstraţiile paşnice care au contribuit la răsturnarea regimului dictatorial est-german), Gauß a ţinut o importantă cuvântare în care s-a oprit şi asupra războiului din Ucraina. Scriitorul a arătat că în ultimii ani a asistat la fenomenul îngrijorător de deturnare a unor cuvinte, prin schimbarea sensului lor. Astfel, anti-vacciniştii s-au auto-declarat drept disidenţi şi rebeli, instrumentalizând până şi steaua lui David, pentru a-şi conferi aura unor victime. Şi Putin reprezintă acest fenomen, deturnând termenul de „denazificare” pentru a justifica agresiunea din Ucraina. Fără menajamente, Gauß a evidenţiat apoi în cuvântarea sa şi următorul aspect:
„Da, şi în Ucraina există vechi fascişti, rasişti şi extremişti de dreapta actualizaţi, dar nu mai mulţi decât în cele mai multe ţări europene. Distrugerea unei ţări pe motiv de a o elibera de naţional-socialişti inventaţi şi de a-l vâna pe preşedintele care este de origine evreiască şi din familia căruia fac parte şi ruşi este o crimă de război înfiorătoare, o crimă precedată de abuzarea oribilă a limbii.” (Textul integral poate fi citit aici.)
Scriitorul ucrainean Iuri Andruhovici a adresat participanţilor la ceremonia din Leipzig un mesaj în care a cerut sprijinul europenilor în lupta contra agresorului.
În legătură cu formele sprijinului Occidental acordat Ucrainei părerile sînt împărţite, inclusiv în rândurile scriitorilor. În acest context a izbucnit în Germania o polemică legată de şeful centrului german al PEN-Clubului, Deniz Yücel.
Cinci foşti şefi şi şefe ai centrului PEN german au cerut lui Deniz Yücel să demisioneze din funcţia pe care o deţine. Scandalul s-a ivit în urma declaraţiilor pe care Yücel le-a făcut în cadrul festivalului de literatură din Köln. Yücel a pledat pentru instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Astfel, preşedintele PEN a cerut, indirect, ca NATO să intervină militar contra lui Putin. Cu această „declaraţie stretegico-militară”, se arată în scrisoarea citată, Yücel şi-a depăşit atribuţiile şi a încălcat prevederile cuprinse în Charta PEN-Clubului.
În această Chartă, arată semnatarii scrisorii, se spune că PEN-Clubul este dator idealurilor de pace ale umanităţii.
Deniz Yücel, publicist, născut în 1973 într-o familie turcă, stabilită în Germania, a respins solicitarea predecesorilor săi. Între 2017 şi 2017, Yücel a fost arestat în Turcia, fiind acuzat de propagandă în favoarea terorismului. În urma unei ample campanii, a fost eliberat şi s-a reîntors în Germania.
Publicistul a mai fost implicat într-un scandal, după ce la începutul acestei luni s-au publicat mailuri pe care le-a trimis mai multor persoane în care făcea agitaţie împotriva unor membri ai PEN-Clubului, cît şi împotriva secretarului general al acestei asociaţii de scriitori, denigrîndu-i drept „elefanţi” (precum au relatat Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Perlentaucher). Ziarul Frankfurter Allgemeine mai citează şi cîteva postări, în care Yücel a atacat-o (pe Twitter) pe ministra germană de externe, recurgând la un limbaj suburban, nedemn de preşedintele PEN.
