Linkuri accesibilitate

Leonid Litra (analist/Kiev): „Parteneriatul moldo-ucrainean a fost politic amputat de președintele Igor Dodon”


î

Relațiile R.Moldova cu Ucraina rămân reci, cel puțin, diplomatic din cauza declarației președintelui Igor Dodon privitoare la Crimeea, pe care o consideră ca făcând parte din Rusia.

Kievul mai rămâne supărat pe preşedintele moldovean pentru declarația acestuia referitoare la Crimeea, făcută în campania prezidențială. Întrebat în octombrie 2016, la o dezbatere electorală, cui îi aparţine Crimeea, Igor Dodon a răspuns laconic Federaţiei Ruse, refuzând să dezvolte subiectul. Declaraţia a stârnit atunci critici la Kiev. Deputaţi din Rada Supremă au cerut chiar ca Dodon să fie declarat persona non-grata. După semnale de nemulțumire de la Kiev, el a spus că afimraţia legată de Crimeea a fost interpretată greşit şi a precizat că R. Moldova nu va putea recunoaște juridic anexarea peninsula Crimeea, fie și numai pentru că ea însăși are o problemă separatistă. De atunci președintele moldovean evită să mai vorbească despre apartenența Crimeii. Lipsa dialogului la nivel de lideri de stat a influenţat relaţiile moldo-ucrainene dar nu în masură să înghețe cooperarea bilaterală, crede Leo Litra, cercetător superior la Centrul Noua Europa din Kiev.

„Parteneriatul moldo-ucrainean a fost politic amputat de președintele Igor Dodon”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:31 0:00
Link direct

Europa Liberă: Vorbim despre cooperarea moldo-ucraineană. Cum vi se pare Dvs. acest parteneriat strategic care există între cele două state, cel puțin anunțat? Ce s-a reușit, ce nu s-a reușit? Ce evoluții, ce involuții vedeți Dvs. în dosarul relației bilaterale?

Leonid Litra
Leonid Litra

Leo Litra: „Este oportun să vedem din momentul în care avem un nou (nu chiar nou) președinte în Republica Moldova și un nou președinte în Ucraina. Eu cred că în acest timp parteneriatul moldo-ucrainean a fost relativ pozitiv în ceea ce ține de cooperarea mai degrabă tehnică, dar a fost politic amputat de președintele Igor Dodon, pentru că a făcut acea declarație referitoare la Crimeea, care a blocat dialogul la nivel politic dintre Republica Moldova și Ucraina.”

Europa Liberă: Deci, acea declarație nu a fost uitată?

Leo Litra: „Nu a fost uitată, ea a fost invocată chiar de mai multe ori de persoane din linia a doua, dar care înțeleg că există o poziție coordonată la nivelul de vârf al Ucrainei și cred că această poziție va rămâne, pentru că este o chestie principială de a-ți apăra suveranitatea și integritatea teritorială a țării. Igor Dodon a făcut o greșeală foarte mare atunci când a spus acest lucru și acum, dacă și-ar lua cuvintele înapoi, înseamnă că ar supăra acel partener, așa cum pretinde Igor Dodon, din Kremlin, pe Vladimir Putin. Și așa cum vedem după vizitele lui Igor Dodon, peste 30 la număr, la Moscova în timpul mandatului dânsului, înseamnă că Vladimir Putin este un partener mult mai prețios decât Ucraina pentru Igor Dodon. Având în vedere și poziția geografică a Ucrainei, importantă pentru Moldova, și problemele cu care se confruntă Ucraina și Moldova sunt asemănătoare în foarte multe cazuri și aspirațiile, cel puțin declarate, ale ambelor state sunt aceleași, deci, în mod natural, obiectiv, președintele Igor Dodon ar trebui să aibă mult mai mare grijă de această relație, eu nu spun în defavoarea Rusiei, dar nici în felul în care s-a întâmplat în ultimii patru ani.”

Europa Liberă: Dar lipsa acestui dialog la nivel înalt Dodon-Zelenski și această relație dintre președinți poate sau nu poate să-l ajute pe Dodon să mai câștige un mandat, ținând cont de faptul că acele peste 30 de vizite la Moscova cel mai probabil vor fi luate în calcul, dacă Igor Dodon decide să mai obțină un mandat de președinte?

Leo Litra: „În acest moment, nu cred că Ucraina ar accepta o vizită, ca să nu ofere un context electoral acestei vizite, având în vedere că în noiembrie vor avea loc alegeri prezidențiale în Moldova, dar problema lui Igor Dodon este că, în afară de acele vizite la Moscova, el nu poate arăta alte progrese la nivel politic. Deci, președintele Igor Dodon este plasat într-o carantină diplomatică, dacă se poate de spus așa, și este poziționat ca un președinte care nu poate construi relații multilaterale, relații cu mai multe țări și, în primul rând, cu vecinii. Este vorba de Ucraina și România, pentru că exporturile Republicii Moldova merg spre Uniunea Europeană prin România, merg spre Est prin Ucraina și, vrem noi sau nu vrem, depindem cumva de aceste relații și de aceste țări, ca ele să ajute Republica Moldova să-și execute ambițiile, să exporte mai mult, să aibă o agendă mult mai dinamică.”

Europa Liberă: Pe calea eurointegrării, statele merg împreună sau există și diferențe? Ambele fac parte din Parteneriatul Estic, ambele contează pe sprijinul din partea Uniunii Europene, pe asistența care vine de la Bruxelles. Găsiți asemănări sau deosebiri între Republica Moldova și Ucraina, când e vorba despre relația cu Uniunea Europeană?

Leo Litra: „Strategic vorbind, eu cred că vorbim mai mult despre asemănări. Bineînțeles că există o anumită descreștere a interesului față de Uniunea Europeană. În Moldova ea este vociferată cel mai mult de președintele Dodon și forța sa politică din parlament, în Ucraina, chiar dacă avem declarativ un partid proeuropean la putere, este oricum mai eurosceptic decât precedenta guvernare, deși nu înseamnă nicidecum antieuropeană. Eu cred că această încetinire a dialogului sau a relației a fost marcată și de pandemia COVID-19, pentru că cumva a schimbat puțin agenda și preocupările, prioritățile din ambele părți. Chiar dacă la nivel declarativ rămânem pe aceeași undă atât în Uniunea Europeană, cât și în aceste două țări, și eu aș adăuga la aceste două țări și Georgia, pentru că aceste trei țări sunt privite foarte des la pachet, deoarece, strategic vorbind, ambiția acestor țări este să devină membre ale Uniunii Europene, însă la acest moment nu este gata nici Uniunea Europeană și nici aceste trei țări nu sunt gata pentru a discuta sau a negocia o eventuală aderare.”

Europa Liberă: Pe moment se suprapun părerile la Chișinău și la Kiev cum trebuie să fie soluționată problema transnistreană?

Leo Litra: „În acest moment există mult mai multă înțelegere în ambele părți despre ce este problema transnistreană, pentru că, până în 2014, în Ucraina existau diferite interpretări a acestei probleme. Acum există o înțelegere asemănătoare a acestui conflict și, bineînțeles, această schimbare reiese, din păcate, dintr-o experiență negativă pe care o are Ucraina în acest moment cu conflictul din est și cu anexarea Crimeii, dar, din păcate, ca această poziție comună să dea și rezultate este nevoie de acoperire politică. Și această acoperire politică lipsește din punctul meu de vedere. Ea este undeva vizibilă la nivel de anumite partide, la nivel de anumiți deputați, poate, pe linia parlamentară.

Leonid Litra
Leonid Litra

Pe linia guvernamentală, atunci când profesioniștii se întâlnesc la Ministerul de Externe din Moldova, la Ministerul de Externe din Ucraina, acolo nu există mari neînțelegeri pe aceste probleme, dar atunci când aceste inițiative sau aceste decizii care se pregătesc la un nivel de profesioniști nu au acoperire politică, ele foarte rar se transformă în rezultate concrete. Și asta este marea problemă în dialogul moldo-ucrainean, pe lângă alte probleme care există, nu spun că nu există și alte probleme, cum ar fi neînțelegeri în zona ecologică referitoare la râul Nistru, pentru că, chiar dacă s-a pus punct și virgulă pe planurile Ucrainei de a dezvolta noi hidrocentrale pe râul Nistru, acum văd că deja există iarăși un curs de reinițiere a acestor planuri. Acum câteva zile, Guvernul Ucrainei, am înțeles, chiar a insistat pentru investițiile făcute în hidrocentralele de pe râul Nistru, inclusiv.

Din cauza asta cred că aici există probleme de principiu și aici sunt, cumva, neînțelegeri de fond, care urmează să fie înlăturate, dar sunt foarte multe cazuri în care Moldova și Ucraina pot face foarte multe, dar, din cauză că nu există acoperire politică, lucrurile acestea nu se întâmplă.”

Europa Liberă: Am citit o analiză a unui general american, Ben Hodges. El spunea că regiunea Odesa și Republica Moldova ar fi în „meniul” Moscovei, se referea la acțiunile viitoare ale Kremlinului, Rusia ar avea dorința să controleze tot ce se întâmplă aici în zonă. Cât de îngrijorătoare pot fi aceste declarații făcute de un general-locotenent în rezervă din SUA?

Leo Litra: „Generalul Hodges reflectă în mare parte ceea ce se întâmplă deja. Regiunea Odesa este o regiune profund filorusă în anumite aspecte. Da, există, după 2014, să spunem așa, cei care sunt ucraino-centrici, numărul acestora a crescut, dar bineînțeles că, dacă vă uitați chiar la sprijinul regiunii Odesa pentru integrarea europeană, veți vedea că este unul dintre cele mai mici, împreună cu regiunea Harkov din Ucraina, lăsând într-o parte, bineînțeles, zona ocupată din estul Ucrainei. În privința Republicii Moldova, iarăși, mi se pare o poziție destul de argumentată a dlui Hoges, pentru că avem un președinte de stat care negociază în secret tot felul de federalizări, tot felul de proiecte care sunt ținute departe de ochii publicului, nu trec printr-o dezbatere, deci nu sunt deliberate în parlament aceste intenții de decizii, ceea ce ar însemna că sunt niște situații destul de plauzibile care se pot întâmpla, din păcate.”

Europa Liberă: Dar ar putea să scadă interesul american pentru Ucraina, pentru Republica Moldova?

Leo Litra: „Nu știu, interesul american cumva a scăzut pentru această regiune; bine, el a scăzut mai devreme, inclusiv în perioada mandatului Barack Obama. Acum, agenda Trump presupune alte priorități, din păcate, vedem că, practic, șase ani continuă agresiunea Rusiei în estul Ucrainei și eu nu pot spune că atenția spre acest conflict a fost mai mare decât acum câțiva ani, dimpotrivă, ea îi mai mică. Iar despre Republica Moldova cu atât mai mult, pentru că, bine, în Moldova nu se împușcă și asta-i extrem de bine, sper că n-o să se recurgă la astfel de acțiuni, dar asta nu înseamnă că problema a fost rezolvată, problema există și nu există o atenție deosebită.

Acum, în lume și în regiunea prevalează mai degrabă ideea că conflictele trebuie nu rezolvate, dar înghețate, stopate, deci e important ca să nu se împuște, dacă nu se împușcă, atunci e relativ bine. În schimb, asta nu-i OK pentru țările noastre – Republica Moldova, Georgia și Ucraina –, pentru că toate aceste trei țări au teritorii controlate de Rusia prin interpuși și, bineînțeles, pentru noi este un lucru care ne împiedică mult în dorința noastră de a coopera mai mult cu Vestul, de a ne integra în Uniunea Europeană.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG