Alegerile din 1 noiembrie sunt cel de-al patrulea exercițiu electoral de la declararea independenței Republicii Moldova, prin care cetățenii aleg prin vot direct președintele țării. Politica externă este domeniul în care şeful statului se bucură de cele mai vaste împuterniciri. Lipsa dialogului moldo-ucrainean la nivel înalt a influenţat mult relaţiile bilaterale, crede Leonid Litra, cercetător superior la Centrul Noua Europa din Kiev care sugerează că scrutinul este urmărit cu interes în țara vecină.
Europa Liberă: În Republica Moldova, mandatul lui Igor Dodon se încheie în decembrie, fotoliul prezidențial e o miză importantă pentru cei care sunt actualmente la putere, dar și pentru cei din opoziție. De acolo, de la Kiev, sunt urmărite aceste alegeri din Republica Moldova cu interes?
Leo Litra: „Există interes în Ucraina pentru aceste alegeri. Având în vedere războiul care durează între Rusia și Ucraina din 2014 încoace, Kievul este foarte atent la statele din jurul său și în special la acele state ai căror lideri sunt aliați sau sunt foarte aproape de liderul de la Kremlin. Președintele Dodon s-a remarcat în special prin această alianță, pot spune, sau relație specială cu Vladimir Putin.
În fond Igor Dodon nu este un interlocutor bun pentru Ucraina, pentru că a făcut și declarații cu Crimeea foarte deocheate...
Din cauza asta eu cred că în Ucraina nimeni nu ascunde faptul că și-ar dori ca Dodon să plece probabil, deși nu cred că o să auziți astfel de mesaje public, dar în fond Igor Dodon nu este un interlocutor bun pentru Ucraina, pentru că a făcut și declarații cu Crimeea foarte deocheate, nu a avut nicio întrevedere cu președintele ucrainean, nici cu Petro Poroșenko, nici cu Volodimir Zelenski și din cauza asta relațiile Ucrainei cu Republica Moldova stagnează la nivelul președintelui, dacă să vorbim de linia prezidențială. Pe celelalte domenii suntem vecini și nu putem să nu cooperăm, de aceea se întâmplă și lucruri pozitive.”
Europa Liberă: Scrutinele electorale de până acum au arătat că în Republica Moldova simpatiile populației se grupează, să zic așa, în două mari zone – de Est și de Vest, din nou la răscruce, mai spun unii observatori ai scenei politice. Moldovenii chiar să aibă de ales între două lumi la acest scrutin din 1 noiembrie?
Leo Litra: „Mie nu mi se pare că moldovenii au de ales între două lumi în sensul că diviziunea nu trebuie să fie Est-Vest. Eu cred că, având în vedere tot ce am văzut noi în ultima perioadă – și imagini video cu așa-numitul „kuliok”, și toată prestanța acestor doi lideri – Igor Dodon și Maia Sandu –, cred că lumea trebuie să aleagă anume din acest considerent, pentru că un lider bun care își ascultă poporul și care își ascultă oamenii n-o să meargă împotriva poporului său, indiferent care ar fi opțiunea lui geopolitică – Est, Vest, UE sau alte opțiuni. De aceea eu cred că acum chiar dacă acest mesaj este vehiculat foarte des în campanii, parteneriat strategic cu Rusia sau cu UE ș.a.m.d., eu cred că aceste lucruri în acest moment sunt mai puțin importante, pentru că Moldova n-o să poată avea o politică externă puternică și fără ea n-o să-și poată apăra interesele sale, indiferent cu cine va interacționa, dacă nu este puternică pe interior.
Și acum pe interior într-adevăr am văzut că există mari dificultăți. Pentru președintele Dodon este de asemenea o perioadă dificilă, pentru că așa cum ne uităm la acele promisiuni electorale pe care le-a făcut atunci când și-a început mandatul și la ce a reușit să facă, n-a reușit foarte multe. Din această cauză, eu cred că îi va greu să argumenteze necesitatea încă unui mandat, dar preferințele electorale deseori nu se leagă neapărat de rezultatele pe care le arată un oficial.”
Europa Liberă: Majoritatea dintre cei 8 candidați înscriși în cursa prezidențială promit să se implice în rezolvarea problemei transnistrene. Ar putea să ajungă să fie o prioritate pentru următorul șef de stat în Republica Moldova această reglementare transnistreană?
Leo Litra: „Ea ar putea fi o prioritate, deocamdată nu cred că este, dar...”
Europa Liberă: Dar soluția ar fi diferită de la un candidat la altul?
Leo Litra: „Da, pentru că iarăși acel renumit filmuleț unde o persoană care foarte mult se aseamănă cu Igor Dodon spune că vom face federalizarea fără a semna anumite documente publice ș.a.m.d., eu cred că în cazul Maiei Sandu, mi se pare că totuși pozițiile pe care le-a avut pe acest subiect inclusiv atunci când a fost prim-ministru au fost destul de transparente, destul de clare din punctul de vedere al intereselor Republicii Moldova.
În cazul președintelui Dodon, mie mi se pare că totuși nu este foarte clar cum argumentează dânsul anumite decizii, inclusiv unele întrevederi pe care le-a avut cu liderul de la Tiraspol, de asta eu cred că diferă strategiile și diferă rezultatele care vor fi obținute, dar totuși nu cred că poate deveni o prioritate absolută, pentru că pentru rezolvarea conflictului transnistrean Republica Moldova poate face foarte puțin, din păcate, există alți actori, Rusia, în primul rând, care poate face mult mai mult, dacă și-ar dori și să nu uităm că există o solicitare foarte mică pe plan intern față de rezolvarea acestui conflict.
Dacă nu greșesc, atunci când ne uităm în sondaje, conflictul transnistrean este undeva pe locul 10 ca prioritate, pe primele poziții sunt mereu chestiuni socio-economice: salarii, șomaj ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Dar o opinie a Dvs. referitoare la prezența locuitorilor din stânga Nistrului care au dreptul să participe la vot. La mijlocul lunii septembrie, autoritățile de la Tiraspol anunțau restricții de intrare și ieșire în regiunea transnistreană în legătură cu pandemia de COVID-19 și au prelungit termenul până la 1 decembrie, dar la 1 octombrie au invocat solicitările venite din partea cetățenilor, comisia transnistreană pentru gestionarea pandemiei a anunțat o excepție pentru ziua de 1 noiembrie, ziua alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, și restricțiile impuse de pandemie vor fi suspendate. Ce părere aveți Dvs. despre prezența acestor alegători din stânga Nistrului la scrutin?
Leo Litra: „Acest aspect merită foarte multă atenție din partea comentatorilor politici, dar, mai ales, din partea observatorilor, cei care vor fi observatori electorali și care vor raporta asupra procesului electoral. Diferența dintre cei doi principali candidați, am în vedere Igor Dodon și Maia Sandu, este foarte mică și orice vot va conta. De asta există suspiciuni că este o operațiune de falsificare, pentru că, da, majoritatea oamenilor care locuiesc în stânga Nistrului au dreptul de vot și nimeni nu poate contesta acest drept, dar de obicei știm că regimul din stânga Nistrului nu este foarte cooperant atunci când vine vorba de alegeri în Republica Moldova sau când vine vorba de a face pași spre Republica Moldova, de aceea eu cred că există o înțelegere între Igor Dodon, poate să fie mediată de Rusia sau chiar organizată, pentru că cunoaștem experiența de la scrutinul prezidențial trecut când aceste voturi au avut o influență destul de mare asupra rezultatului final.
Trebuie să atragem o atenție sporită la acest proces, ca să excludem probabilitatea unui turism electoral, probabilitatea cumpărării de voturi.
Din această cauză, atât acele 17 secții de votare care s-au deschis în Rusia, cât și cetățenii Republicii Moldova care vor vota din stânga Nistrului eu cred că aici trebuie să atragem o atenție sporită la acest proces, ca să excludem probabilitatea unui turism electoral, probabilitatea cumpărării de voturi, organizării forțate inclusiv la vot ș.a.m.d., pentru că acesta este un lucru important și avem experiența anului trecut. Și aici e foarte important că partenerii noștri internaționali trebuie să menționeze din start că, dacă scrutinul va fi falsificat, nu există automatism în recunoașterea acestor alegeri. Eu înțeleg că pe fundalul acelor lucruri care se întâmplă în Belarus, această nerecunoaștere este una foarte periculoasă într-un fel, dar în același timp nu cred că trebuie să tolerăm falsificarea alegerilor dacă va avea loc, este o presupunere, dar ceea ce spun nu este întâmplător, pentru că, am spus, regimul de la Tiraspol de obicei nu este cooperant în orice subiect care ține de unele avantaje pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Opoziția și-a exprimat îngrijorarea că secțiile de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană, cele mai numeroase de altfel de după conflictul de la Nistru din 1992, ar putea fi folosite pentru aducerea organizată a alegătorilor la vot, după ce asemenea cazuri au fost semnalate în timpul alegerilor parlamentare din 2019. Există și o atenționare din partea Uniunii Europene, cel puțin autoritățile electorale, dl Cimil, care este președintele CEC-ului a promis să țină cont de toate recomandările și să nu se admită abateri de la norma legală.
Uniunea Europeană trebuie să ia în calcul și mesaje mai dure .
Leo Litra: „Sper foarte mult că aceste declarații corespund realității, în primul rând, dar, în al doilea rând, eu nu m-aș lăsa convins total de aceste declarații și aș miza mult mai mult pe observatorii din opoziție, de la toate partidele, de fapt, trebuie să existe observatori, dar și observatorii independenți, și observatorii internaționali. Mesajul Uniunii Europene l-am văzut, dar eu îmi doresc ca acest scrutin să fie cât mai democratic și cât mai corect și cred că Uniunea Europeană trebuie să ia în calcul și mesaje mai dure în sensul că, dacă scrutinul va fi falsificat, atunci poate fi luată în calcul inclusiv nerecunoașterea rezultatelor acestui scrutin.”
Europa Liberă: Credeți că Moscova ar avea un interes să se implice în aceste alegeri?
Leo Litra: „Da, pentru că mie mi se pare deja foarte clar că președintele Dodon este o persoană foarte loială intereselor Rusiei în Republica Moldova și din cauza asta pentru ei cel puțin obținerea celui de-al doilea mandat este importantă, pentru că de când Igor Dodon este președinte dânsul s-a remarcat în special prin peste 30 de deplasări la Moscova și relații proaste cu Ucraina, ceea ce este în interesul Rusiei și iarăși relații foarte proaste cu România, deci cu cei doi vecini pe care îi are Republica Moldova și relații de la neutre spre rele cu Uniunea Europeană și alți parteneri de încredere ai Republicii Moldova.”
