Reuniți la Kaunas, în Lituania, cei patru șefi de stat au decis să-și unească eforturile pentru contracararea politicii revizioniste a Rusiei și încercărilor sale de a rescrie istoria după ce a invadat Ucraina, pe 24 februarie.
„Recunoscând actualele și potențialele amenințări și provocări de securitate la adresa comunității euro-atlantice, constatând agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, luând act de Declarațiile Summiturilor NATO de la Madrid (2022) și București (2008), recunoscând importanța partenerilor estici pentru securitatea și stabilitatea regiunii, subliniind nevoia comună de a contracara politica de revizionism a Rusiei și încercările de a rescrie istoria”, cei patru șefi de stat au convenit să-și coordoneze eforturile pentru întărirea securității regionale și consolidarea capacităților de apărare.
Președinții Letoniei, Lituaniei, Poloniei și României:
- convin să își coordoneze îndeaproape eforturile de întărire a securității regionale și consolidare a capacităților de apărare,
- salută realizările semnificative ale Ucrainei în avansarea pe calea integrării europene și euro-atlantice,
- confirmă angajamentul asumat de consolidare a eforturilor comune în sprijinirea integrării europene a Republicii Moldova și salută progresul înregistrat de Republica Moldova pe această cale,
- subliniază disponibilitatea de a colabora cu Georgia în vederea acordării statutului de țară candidată de îndată ce prioritățile specificate în avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare a Georgiei vor fi abordate,
- sprijină deciziile Consiliului European de accelerare a procesului de extindere a UE privind țările din Balcanii de Vest, în baza progresului acestora în implementarea cerințelor de aderare,
- confirmă angajamentul asumat de consolidare a eforturilor comune în sprijinirea integrării Ucrainei în Alianță și implementarea standardelor NATO,
- declară că Letonia, Lituania, Polonia și România vor continua să promoveze sprijinul politic și practic al Alianței pentru Ucraina, care are drept obiectiv asigurarea capacității Ucrainei de a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială,
- exprimă disponibilitatea de a-și consolida în continuare eforturile de coordonare vizând acordarea de sprijin politic, militar, tehnic și umanitar cuprinzător Ucrainei,
- sprijină înnoirea relației strategice cu Ucraina, avansând pe mai departe integrarea euro-atlantică a Ucrainei și confirmând sprijinul ferm pentru ca Ucraina să devină membru NATO de îndată ce condițiile o permit,
- subliniază necesitatea unor eforturi comune suplimentare pentru consolidarea securității, stabilității și rezilienței Republicii Moldova, ca o contribuție importantă la întărirea securității regionale;
- convin să consolideze cooperarea în combaterea dezinformării și a încercărilor Rusiei de rescriere a istoriei și solicită comunității internaționale să recunoască crimele comise de regimul stalinist, inclusiv Holodomorul din anii 1932-1933 în Ucraina.
Summitul a fost urmat de dezbaterea „The Idea of Europe”, despre viitorul Europei în contextul invaziei rusești în Ucraina și a afirmării agresive a revizionismului rusesc, prilej pentru președintele român de a constata că toate cele patru țări au în comun valori „care reprezintă esența Europei”: democrația, libertatea, respectul pentru drepturile omului.
Klaus Iohannis: Trebuie să fim uniți în fața eforturilor Rusiei de a ne diviza
El a făcut un apel la menținerea unității occidentale în fața „eforturilor reînnoite ale Rusiei de a ne diviza”, inclusiv prin tentative de escaladare, penurie de alimente, șantaj energetic și dezinformare.
Cei patru șefi de stat au mai discutat și despre modalitățile prin care poate fi continuată acordarea asistenței politice, economice, tehnice și umanitare pentru Ucraina.
„România este aliatul UE și NATO care are cea mai lungă graniță cu Ucraina. Și am fost un susținător activ și onest încă din prima zi, și vom continua să fim și pe viitor. Am prezentat acțiunile concrete și multidirecționale ale României. Am facilitat intrarea în România a unui număr de aproximat 3 milioane de ucraineni, i-am primit cu brațele deschise. România a facilitat exportul a peste 7 milioane de tone de cereale din Ucraina care au tranzitat teritoriul nostru, în vederea sprijinirii economiei ucrainene și a efortului său de război, dar și pentru gestionarea corespunzătoare a crizei alimentare globale”, a spus Klaus Iohannis.
El a dat asigurări că sprijinul României pentru Ucraina va continua atât la nivel politic, economic, financiar și umanitar, dar și pentru reconstrucția sa.
Sprijin pentru R.Moldova, afectată de invazia rusească în Ucraina
Un alt subiect de pe agenda de discuții l-a constituit situația Republicii Moldova, afectată direct de invazia rusească în Ucraina și expusă presiunilor menite să o îndepărteze de la opțiunea sa proeuropeană și prodemocratică, a spus Klaus Iohannis.
„Am solicitat sprijinul nostru colectiv, continuu și ferm pentru agenda democratică, pro-europeană și orientată către reforme a partenerilor noștri de la Chișinău. Trebuie să atenuăm impactul negativ al acțiunilor Rusiei asupra Republicii Moldova, continuând să oferim asistență directă, într-o manieră coordonată și armonizată. Un instrument util este Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, creată și lansată de România împreună cu Germania și Franța.”
În urmă cu câteva zile a avut loc la Paris cea de-a treia Conferință de Sprijin pentru Republica Moldova, după cea de-a doua organizată la București.
El a făcut un apel la expunerea cât mai „vocală” în toate forurile internaționale a abuzurilor făcute de Rusia și la consolidarea Flancului Estic.
„Am pledat pentru coerența posturii noastre de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră”, motiv pentru care, din spirit de solidaritate și angajament, România își va relua participarea la misiunea de Poliție Aeriană în statele baltice în 2023.
România, spune Klaus Iohannis, susține eforturile comune vizând promovarea memoriei europene, combaterea dezinformării și a încercărilor de rescriere a istoriei. „Agresiunea rusă împotriva Ucrainei este, de asemenea, o dovadă a ascensiunii alarmante a autoritarismului. Sunt necesare eforturi și pentru a preveni manipularea faptelor istorice din rațiuni propagandistice.”
România va găzdui săptămâna viitoare reuniunea miniștrilor de externe din statele membre NATO, la care vor fi analizate progresele înregistrate în implementarea deciziilor Summitului de la Madrid. Întâlnirea este crucială pentru pregătirea viitorului summit NATO, care va avea loc în Lituania, în 2023.
Andrzej Duda: Cel mai bine pentru securitatea Poloniei este să dislocăm lansatoarele Patriot pe teritoriul Ucrainei
Cea mai bună variantă pentru securitatea Poloniei este dislocarea lansatoarelor Patriot pe teritoriul Ucrainei, însă această decizie aparţine aliaţilor, a declarat, vineri, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, în conferința de presă comună cu ceilalți trei șefi de stat.
„Din perspectivă militară, cel mai bine, inclusiv pentru securitatea Poloniei, este să avem sistemul de lansatoare Patriot dislocat la distanţă de graniţa Poloniei, pe teritoriul Ucrainei. În acest caz, va asigura cea mai bună securitate posibilă pentru Ucraina şi pentru Polonia. În ceea ce priveşte decizia privind dislocarea rachetelor Patriot, dislocarea întregului sistem, aceasta aparţine Germaniei, depinde de aliaţii noştri din NATO, de partea germană. Această decizie este la latitudinea aliaţilor noştri, cei care au aceste sisteme. Ce pot spune eu, ca preşedinte al Poloniei, este că trebuie să mă asigur că întregul teritoriu al ţării mele este cât se poate de bine protejat. Este datoria mea, ca preşedinte al Poloniei, să apăr, înainte de toate, cetăţenii polonezi şi teritoriul polonez", a arătat Duda, potrivit traducerii oficiale.
Germania a transmis deja joi că unităţile de apărare antiaeriană Patriot oferite Poloniei sunt destinate folosirii lor doar pe teritoriul NATO, transmite Reuters.
„Aceste (unităţi) Patriot sunt parte din sistemul integrat de apărare antiaeriană al NATO, ceea ce înseamnă că sunt destinate a fi desfăşurate pe teritoriul NATO", a declarat la Berlin ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht.
„Orice utilizare în afara teritoriului NATO ar necesita discuţii anterioare cu NATO şi cu aliaţii", a adăugat ea.
Luni, Polonia a declarat că va propune desfășurarea unor lansatoare de rachete Patriot suplimentare lângă granița cu Ucraina, în urma unei oferte din partea Germaniei. Berlinul a oferit Varșoviei sistemul de apărare antirachetă Patriot pentru a-și asigura spațiul aerian după ce o rachetă rătăcită s-a prăbușit în Polonia săptămâna trecută.
Racheta care a lovit Polonia săptămâna trecută, ucigând două persoane, pare să fi fost trasă accidental de apărarea antiaeriană a Ucrainei, mai degrabă decât să fi fost o lovitură rusească, a declarat șeful NATO Jens Stoltenberg.
Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat miercuri că a cerut Germaniei să trimită în schimb Ucrainei unităţile de apărare antiaeriană Patriot.
„După noile atacuri ruseşti cu rachete, am cerut Germaniei ca bateriile Patriot oferite Poloniei să fie transferate Ucrainei şi desfăşurate la graniţa sa vestică", a scris Blaszczak.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
