Linkuri accesibilitate

Liderii de partid: locomotive ale propriilor vehicule politice, dar și frâne ale ascensiunii lor electorale


Candidații la funcția de președinte la scrutinul prezidențiale din noiembrie 2020.

Vasile Botnaru a stat de vorbă cu analistul politic Gheorghe Cojocaru despre preferințele electorale la aproape două luni de la scrutinul prezidențial care a fost câștigat de Maia Sandu.

Liderii de partid: locomotive ale propriilor vehicule politice, dar și frâne ale ascensiunii lor electorale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:01 0:00
Link direct

Gheorghe Cojocaru: „Primul sondaj de opinie din anul 2021, ale cărui rezultate au fost făcute publice la începutul acestei săptămâni, se înscrie în linia sondajelor de anul trecut, care au arătat că preferințele electorale au tendința de a se stabiliza și a se concentra, în fond, în jurul a 4-5 actori politici.

Cu unele excepții, datele sondajului nu aduc surprize ieșite din comun...

Dacă pe partea stângă a eșichierului socialiștii conduc detașat, pe partea dreaptă Partidul Acțiune și Solidaritate, cu circa 34 la sută din preferințele electorale, domină întreaga scenă politică. Pe un loc trei apare, oarecum surprinzător, Partidul „Șor”, urmat de Partidul Nostru al primarului de Bălți, Renato Usatîi. Distanța dintre socialiștii lui Igor Dodon și Partidul „Șor” este, totuși, mai mică decât distanța dintre PAS și Partidul Nostru, ceea ce proiectează pentru stânga politică o pondere totală de circa 46 la sută, comparativ cu 41-42 la sută pentru dreapta convențională.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să analizăm acest sondaj din perspectiva foarte posibilelor anticipate, cum ar zice Voronin, este blana ursului care încă se plimbă în pădure, mai ales că acest sondaj a fost contestat chiar din interiorul Partidului Acțiune și Solidaritate, ca de fiecare dată ori de câte ori apar niște date sociologice. Acum vă întreb pe Dvs., cât de fidel reflectă acest sondaj realitățile din teritoriu?

Gheorghe Cojocaru: „O marjă de eroare trebuie admisă de fiecare dată când avem de-a face cu datele sondajelor, iar amplitudinea acestei marje, în cazul în care se exclud orice alte intenții decât cea de a testa opinia publică, depinde de profesionalismul operatorilor și de sinceritatea celor care participă la anchete.

Ceea ce se poate observa din rezultatele sociologice prezentate este că liderii partidelor, care au concurat în alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului trecut, apar ca locomotive ale propriilor vehicule politice, dar și ca frâne ale ascensiunii lor electorale. Având în vedere rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale din 2020, și Maia Sandu, și Renato Usatîi au înregistrat scoruri peste rezultatele sondajului recent, atribuite formațiunilor care i-au promovat atunci, în timp ce Igor Dodon a luat mai puțin decât arată astăzi scorul Partidului Socialiștilor. Sub scorul de astăzi al partidelor lor s-au clasat anul trecut și Violeta Ivanov, și Andrei Năstase.”

Europa Liberă: Este întâmplătoare sau, dimpotrivă, poate logică creșterea în sondaje a Partidului „Șor”, în lipsa liderului certat cu legea, fostul primar de Orhei și deputat Ilan Șor, care teleghidează partidul? Și cum explicați scorul modest al lui Renato Usatîi, adică al formațiunii sale?

Gheorghe Cojocaru: „Creșterea aceasta a Partidului „Șor” este mai curând logică, depinde în ce măsură va fi o creștere până la urmă, pentru că formațiunea lui Șor este foarte prezentă în teritoriu, mai ales prin rețelele de desfacere a produselor la prețuri reduse și cu o serie de acțiuni caritabile cu mare impact în mediul defavorizat social.

Dosarul penal conservat de mai mulți ani al lui Șor îi asigură timpul necesar pentru a veghea de la distanță sau de la televizor asupra creșterii popularității partidului său și de a pune la cale noi mișcări tactice în Parlamentul de la Chișinău. În ceea ce privește scorul pentru partidul lui Renato Usatîi, de vreo trei ori mai mic decât cel al liderului formațiunii la alegerile prezidențiale de anul trecut, acesta reprezintă surpriza sondajului recent, nefiind clare, deocamdată, cauzele unei asemenea căderi.”

Europa Liberă: Să vă întreb o chestiune principială. Dacă e să judecăm după acest sondaj la care ați făcut trimitere, mult criticatul parlament, și pe bune, s-ar putea să fie clonat după anticipate. Și atunci, multă lume, lume bună se întreabă, la ce bun să schimbăm Tanda pe Manda? Adică e laitmotivul pe care îl invocase odată Mihai Ghimpu, fiind previzibilă victoria socialiștilor, a zis că mai bine renunțăm la acest exercițiu al alegerilor parlamentare. În această situație, când se prefigurează un parlament cu aceleași formațiuni, cu aceleași persoane la cârma acestor formațiuni, la ce să se aștepte oamenii care vor o schimbare pe bune?

Gheorghe Cojocaru: „Sigur, datele sociologice de care dispunem astăzi vor trebui coroborate cu rezultatele altor sondaje, care vor apărea inevitabil ulterior, dar, așa sau altfel, este adevărat, se atestă o polarizare clară a preferințelor electorale. Totodată, ar trebui să se aibă în vedere că sondajele reflectă realitățile din interiorul societății, diaspora, de exemplu, care este un bazin electoral extrem de important, mai ales pentru forțele proeuropene, rămâne în afara investigațiilor sociologice. Activarea acestui segment electoral, ca și consolidarea orientării proeuropene în ansamblu, este în funcție directă de pașii întreprinși de președinta Maia Sandu și de capacitatea sa de asanare a atmosferei generale din societate.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

XS
SM
MD
LG