Liderii Uniunii Europene au decis la summitul informal de la Versailles să ceară Comisiei Europene să-și prezinte opinia cu privire la cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei.
Declarația șefilor de stat sau de guvern, reuniți la Versailles, lângă Paris, condamnă agresiunea militară rusească din Ucraina, spunând că provoacă „suferințe de nedescris” și promite Kievului mai mult sprijin. „Agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei încalcă grav dreptul internațional și principiile Cartei ONU și subminează securitatea și stabilitatea la nivel european și mondial”, se afirmă în documentul care acuză Rusia și „complicele ei, Belarusul” de suferințele produse populației și daune încă greu de evaluat. Șefii de stat reuniți la Versailles avertizează că toți cei care se fac vinovați de aceste crime vor fi trași la răspundere.
Șefii de stat ai țărilor UE, de asemenea, solicită să se aloce fără întârziere fonduri, prin adoptarea în stare de urgență a propunerii privind Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE).
Statele UE recunosc și încurajează aspirația europeană a Ucrainei. „Consiliul a acționat rapid invitând Comisia să-și prezinte avizul cu privire la această cerere în conformitate cu dispozițiile relevante din tratate.” Până când se va lua această decizie, se spune în Declarație, „țările Uniunii vor continua să întărească legăturile și familia europeană.”
Declarația menționează, separat, cererea adresată de Consiliul Europei Comisiei Europene de a prezenta „avizele cu privire la cererile depuse de Republica Moldova și de Georgia.”
„UE nu poate lansa o procedură de aderare rapidă”
Ucraina, Georgia și Republica Moldova trebuie să primească, din partea UE, „un semnal politic de apartenență la familia europeană”, dar nu poate lansa o procedură de aderare rapidă, a declarat și Palatul Elysée, citat de postul de televiziune France24.
Și prim-ministrul olandez Mark Rutte a afirmat la Versailles, la Consiliul European informal, că „nu există procedură rapidă de aderare la Uniunea Europeană”, potrivit portalului Calea europeană, citând AFP. O declarație similară a făcut și premierul luxemburghez Xavier Bettel, conform aceleiași surse.
Un șir lung de proceduri birocratice
O procedură obișnuită în cazul depunerii cererilor de aderare implică, ulterior, trimiterea către țările solicitante a unui chestionar voluminos, conținând întrebări concrete despre cum planifică să aplice diferite politici.
„După aceasta” - spune editorul Europei Libere pentru afaceri europene, Rikard Joswiak - „abia când sunt primite toate răspunsurile mulțumitoare, Comisia Europeană trimite statelor membre ale UE un așa-numit aviz, sau recomandare pe marginea candidaturii fiecărei aplicante. Apoi, Consiliul European, adică țările membre, decid prin votul unanim al tuturor celor 27 de țări cui să acorde și cui nu statutul de candidat. În fine, este elaborat un cadrul al negocierilor de aderare și încep la un moment dat negocierile”.
Aceasta este procedura obișnuită, dar cel puțin Ucraina a cerut o procedură rapidă.
Ambasadoarea R. Moldova la UE, Daniela Morari, a spus în ajun că autoritățile de la Chișinău nu au avut mari așteptări de la acest summit: „Această reuniune nu va rezulta într-un set de concluzii, dar din declarațiile publice ale șefilor de state și guverne vom avea o idee generală privind poziționarea statelor membre față de cererile de aderare menționate”.
Găsiți aici mai multe despre integrare europeană
