Mii de georgieni au ieșit pe străzile din centrul capitalei Tbilisi după ce parlamentul a adoptat în primă lectură o controversată lege referitoare la „agenții străini”, despre care criticii, inclusiv Statele Unite și UE, spun că va avea un impact negativ asupra libertăților în țara din Caucazul de Sud.
Poliția s-a confruntat cu protestatarii la sfârșitul zilei de 7 martie în fața clădirii parlamentului, după ce manifestanții au blocat bulevardul Rustaveli, unii protestatari strigând „Jos legea rusă!”
Pe măsură ce tensiunile au crescut, poliția a folosit, după cum se pare, gaze lacrimogene. Mai mulți protestatari au spart barierele și unii au aruncat cu pietre și alte obiecte în personalul de securitate.
Ulterior, poliția - folosind tunuri cu apă și gaze lacrimogene - a trecut la dispersarea protestelor în primele ore ale dimineții. Deocamdată nu este clar dacă protestatarii au părăsit zona principală a demonstrației ori s-au deplasat în alte locuri.
Ciocnirile au avut loc după ce legislatorii au votat cu 76-13 în prima lectură proiectul de lege într-un scrutin programat inițial pentru 9 martie, dar devansat din motive inexplicabile.
Urmează a doua și a treia lectură, dar, având în vedere marja de vot, se așteaptă ca proiectul de lege să treacă de parlament.
Legislația, susținută de partidul de guvernământ Visul georgian, ar impune ca orice organizație care primește mai mult de 20 % din finanțare din străinătate să se înregistreze ca „agent străin” sau să riște amenzi substanțiale.
Criticii spun că aceasta decizie reflectă legislația rusă care a restricționat activitatea jurnaliștilor independenți și a instituțiilor democratice din această țară.
Cocktailuri Molotov și gaze lacrimogene la Tbilisi
Influența rusă este o problemă sensibilă în Georgia. Rusia a invadat Georgia în 2008, după care Moscova a recunoscut Osetia de Sud și o altă regiune, Abhazia, ca țări independente și a trimis mii de soldați în aceste zone.
Proiectul de lege va ajunge pe masa Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, un organism consultativ în materie de democrație și drepturi, care poate oferi un aviz, dar nu are putere executivă.
Pe 6 martie, legislatorii georgieni s-au luat la bătaie în timp ce discutau această lege, iar securitatea din clădirea parlamentului a fost întărită după ce protestatarii s-au adunat în fața clădirii, cerând să se renunțe la examinarea legii.
Președinta Salome Zurabișvili a anunțat că se va opune prin veto proiectului de lege, deși parlamentul poate trece peste veto-ul său.
În seara zilei de 7 martie, Zurabișvili a declarat într-un discurs video susținut în timp ce se afla în Statele Unite într-o vizită oficială că susține cererile protestatarilor. „Această lege - de care nimeni nu avea nevoie - nu vine de senin. Este o lege dictată de Moscova”. „Georgia care consideră că viitorul ei este în Europa nu va permite nimănui să fure acest viitor... care aparține generațiilor următoare, nouă, tuturor", a spus ea.
Ambasada SUA la Tbilisi a reacționat la votul din 7 martie, numindu-l „o zi neagră pentru democrația Georgiei”. „Trimiterea la Parlament a acestor legi inspirate de Kremlin este incompatibilă cu dorința clară a poporului georgian de integrare europeană și de dezvoltare democratică a acestuia.”
„Adoptarea acestor legi va afecta relațiile Georgiei cu partenerii săi strategici și va submina activitatea importantă a atâtor organizații georgiene care lucrează pentru a-și ajuta concetățenii. Procesul și proiectele de legi ridică întrebări reale cu privire la angajamentul partidului de guvernământ față de integrarea euro-atlantică”, a adăugat acesta.
Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat că decizia parlamentului reprezintă „o evoluție foarte proastă” pentru Georgia și ar putea afecta negativ legăturile acesteia cu Bruxelles-ul. Georgia aspiră de mai multă vreme să adere la UE.
Înainte de vot, Human Rights Watch și Amnesty International au cerut parlamentului georgian să respingă legea.
„Parlamentul georgian ar trebui să respingă ferm” acest proiect de lege, au afirmat organismele de supraveghere într-o declarație din 7 martie, calificându-l drept „incompatibil cu legislația internațională privind drepturile omului și cu standardele care protejează drepturile la libertatea de exprimare și de asociere".
Luna trecută, peste 60 de instituții de presă și organizații ale societății civile au avertizat că nu vor respecta legea, dacă aceasta va fi adoptată.
