Linkuri accesibilitate

Macedonia are patru propuneri de nume pentru rezolvarea disputei cu Grecia


Muncitorii schimbă indicatorul spre Aeroportul de la Skopje, care a fost redenumit recent de către guvernul macedonean, 24 februarie 2018
Muncitorii schimbă indicatorul spre Aeroportul de la Skopje, care a fost redenumit recent de către guvernul macedonean, 24 februarie 2018

Mii de macedoneni au ieșit în stradă la Skopje ca să protesteze împotriva a ceea ce consideră a fi concesiile prea mari promise vecinilor.

Macedonia are în vedere patru posibile noi denumiri pentru a rezolva disputa de decenii cu Grecia vecină, a declarat marți agenției Reuters premierul Zoran Zaev, în vreme ce la Skopje mii de oameni înfruntau gerul ca să protesteze împotriva a ceea ce consideră a fi concesiile prea mari făcute Atenei.

În interviul acordat marți agenției Reuters în marginea unui summit european pentru Balcanii de vest, la Londra, premierul macedonean Zoran Zaev a repetat că țara sa dorește rezolvarea disputei cu Grecia în privința numelui înaintea unei reuniuni importante a UE din iunie și a summitului NATO din iulie. Zaev a spus că guvernul său este dispus să introducă în numele țării un „calificativ” geografic pentru a evita orice confuzie cu provincia omonimă din nordul Greciei.

Zoran Zaev și Jean-Claude Juncker, la Skopje, 25 februarie 2018
Zoran Zaev și Jean-Claude Juncker, la Skopje, 25 februarie 2018

„Republica Macedoniei de Nord”, „Republica Macedoniei Superioare”, „Republica Macedonia Vardar” sau „Republica Macedonia (Skopje)” sunt sugestiile menționate de premierul Zaev în interviul televizat cu Reuters.

Atena, care poate bloca prin veto aderarea vecinei sale atât la UE, cât și la NATO, susține că denumirea „Macedonia” ascunde pretenții teritoriale.

Întrebat dacă Grecia ar fi de acord cu vreuna din denumirile „compuse” pomenite de el, premierul Zaev a răspuns afirmativ, adăugând că Atena are „denumiri mai preferate” și „mai puțin preferate”.

Premierul de la Skopje a amintit că țara sa deja a făcut multe concesii vecinei sale, inclusiv în altă dispută istorică, legată de figura lui Alexandru cel Mare, pe care și-l revendică ambele țări:

„În urmă cu zece zile am schimbat numele aeroportului din Skopje, din Alexandru cel Mare în Aeroportul Internațional Skopje. Am schimbat și numele principalei autostrăzi care unește Serbia cu Grecia, din Alexandru cel Mare în Autostrada Prietenia”, a spus Zaev.

El a adăugat că rămâne neclar dacă chiar este nevoie să se modifice și articole din constituția țării sale, așa cum cere Atena.

Observatorii politici spun că tocmai schimbarea constituției, pentru excluderea numelui „Macedonia”, s-ar putea dovedi cel mai dificil punct pe agenda negocierilor cu grecii, care au intrat într-o fază mult mai promițătoare în ultima vreme.

Mii de macedoneni au ieșit marți în stradă la Skopje ca să protesteze împotriva a ceea ce consideră a fi concesiile prea mari promise vecinilor. În ciuda temperaturilor scăzute și ninsorii abundente, protestatarii au scandat vreme îndelungată „Trăiască Macedonia!”, cerând suspendarea discuțiilor cu Atena.

Vorbind la miting, șeful Congresului Mondial Macedonean, Todor Petrov, le-a spus demonstranților că schimbarea denumirii țării ar echivala cu „trădarea” de țară.

La demonstrația organizată de mai multe grupări naționaliste nu s-au înregistrat incidente violente, dar a fost incendiat un steag al Greciei. Luna aceasta, și la Atena a avut loc un miting de protest al naționaliștilor greci, care consideră concesiile propuse de Skopje insuficiente.

Dacă negocierile dintre cele două țări se încheie totuși cu un acord, atunci Macedonia va organiza un referendum în care va cere populației de aproximativ 2 milioane de oameni să aprobe schimbările.

„Cred că dacă vom găsi o soluție, asta ne va deschide porțile UE și NATO”, a spus premierul Zaev, precizând că speră ca țara sa, fostă membră a federației iugoslave, să fie membră în ambele organizații înainte de anul 2025.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG