Vorbind în ședința guvernului, premierul Alexandru Munteanu a spus că ieșirea din CSI a Republicii Moldova, care dorește să devină membră a UE, „era demult așteptat de societate”.
Munteanu a spus că Federația Rusă a încălcat „toate normele” acordurilor de bază ale CSI, așa încât „din punct de vedere etic (...) avem toate drepturile și responsabilitatea față de societate să reziliem, să denunțăm aceste acorduri”.
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Sergiu Mihov, a explicat că sunt denunțate Acordul privind statutul CSI, semnat la Minsk pe 22 ianuarie 1993, Acordul de fondare a CSI-ului din 8 decembrie 1991, tot de la Minsk și Anexa acestuia, din 22 decembrie 1991.
Denunțarea lor „nu va avea consecințe negative asupra mediului de afaceri și nu va afecta economia R. Moldova” a spus Mihov, adăugând că R. Moldova va rămâne, în continuare, parte la mai multe tratate ale CSI, preponderent, în domeniul comercial-economic și social, „atât timp cât aceste tratate aduc beneficii concrete cetățenilor și corespund interesului național”.
De ce abia acum?
Republica Moldova a ieșit din alte zeci de acorduri ale CSI în ultimii ani, iar din 2022 nu a mai participat, de facto, la nicio reuniune a acestei organizații controlate de Rusia.
„A fost un atavism pe care l-am păstrat prea mult și sigur că ne-am documentat și am văzut și partea juridică și acum suntem gata”, a spus Munteanu în ședința de guvern din 11 martie.
Procesul privind denunțarea acordurilor de bază al CSI se mută acum în Parlament, unde deputații trebuie să ia decizia prin vot.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus pe 5 martie că majoritatea parlamentară PAS urmează să supună votului denunțarea celor trei acorduri în luna aprilie, în perioada sărbătorilor pascale, așa încât „să sărbătorim două lucruri deodată”.
Opoziția pro-rusă, socialistă și comunistă, consideră că R. Moldova „se va împușca în picior” dacă va ieși din CSI. „Noi vom vota împotrivă, fiindcă credem că nu e timpul potrivit pentru așa decizii”, a spus Europei Libere deputatul comunist, Constantin Starîș.
Vicepreședintele socialist al Parlamentului, Vlad Bătrâncea, a spus că R. Moldova „nu trebuie să se grăbească să rupă relațiile cu CSI” și că aflarea în această organizație n-ar împiedica aderarea la UE – afirmație contestată de guvern.
Majoritatea parlamentară dispune de suficiente voturi pentru a denunța acordurile de bază cu CSI, dar cel puțin o fracțiune a opoziției parlamentare, „Democrația Acasă” a spus că va vota și ea pentru.
Ieșirea din CSI este firească și logică, a spus Europei Libere analistul politic, Anatol Țăranu, explicând și el că aflarea în organizația dominată de Rusia se află pe contrasens cu „cursul magistral al R. Moldova de aderare la UE”.
Istoric și ambasador moldovean la Moscova în anii ’90, Țăranu a amintit într-o conversație cu Europa Liberă în luna ianuarie că aderarea R. Moldova la CSI a durat patru ani, din 1991, când președintele Mircea Snegur semna acordul de fondare a CSI, până în 1994, când acordul a fost ratificat de parlament. În mod curios, ieșirea poate dura tot atât de mult, din 2022 până în 2026.
Ce înseamnă denunțarea acordurilor de bază ale CSI?
Ieșirea din acordurile fondatoare ale CSI nu ar trebuie să aibă consecințe majore asupra cetățenilor moldoveni, spune analistul politic Laurențiu Pleșca, stabilit de mai mulți ani la București, unde lucrează pentru German Marshall Fund, un think-tank american.
„Nu este greu de justificat această retragere”, susține Pleșca: „Pentru cetățeni, mai ales pentru cei care locuiesc în statele CSI, inclusiv diaspora noastră din Federația Rusă, denunțarea acordurilor nu schimbă foarte mult - CSI nu este o organizație ca UE, unde se circulă liber și se face comerț fără taxe, pentru că aici depinde mai mult de acordurile bilaterale, și nu de acordurile CSI”.
R. Moldova a denunțat deja un acord CSI despre călătoriile fără vize, pentru că are asemenea acorduri bilaterale cu cele mai multe țări membre. De asemenea, a denunțat mai multe acorduri economice.
În cazul relației cu Rusia, principalul partener comercial al R. Moldova dintre țările CSI, legăturile s-au răcit de la invazia rusească în Ucraina, dar și până atunci, în urma mai multor embargouri introduse de Rusia importurilor agricole moldovene.
Așa încât, în opinia lui Pleșca, „R. Moldova nu mai are nimic de câștigat din punct de vedere economic, pentru că am văzut o atitudine comercială nepotrivită a Moscovei față de Chișinău”.
Pentru Anatol Țăranu, retragerea totală din CSI va duce la „complicații suplimentare”, dar nu „critice” în relația R. Moldova cu Rusia, pentru că această relație este și așa „la cel mai jos nivel”.
„Chișinăul, pur și simplu, spune că nu dorește să aibă nimic în comun cu acel spațiu în care domeniu războiul și care este o amenințarea pentru suveranitatea R. Moldova”, spune Țăranu.
Reacționând la un prima anunța, din ianuarie, al Chișinăului că pregătește denunțarea acordurilor de bază ale CSI, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că aceste știri „nu sunt surprinzătoare” pentru că „participarea Moldovei în activitatea CSI este înghețată de multă vreme”.
R. Moldova ar fi a treia țară membră care părăsește CSI. Înaintea ei, au ieșit Georgia și Ucraina, după ce au fost atacate de Rusia, în 2008 și, respectiv, 2014.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
