Pandemia a însemnat nu doar spitale în colaps, mai puțini oameni pe stradă sau restaurante și magazine închise, ci și mai puțini deținuți în închisori. Cel puțin aceasta este una dintre concluziile unui studiu publicat de Consiliul Europei. Moldova este una dintre excepții: în Moldova autoritățile nu au decis grațieri sau micșorări ale pedepselor, ceea ce a făcut ca numărul celor aflați în închisori să rămână aproximativ constant pe parcursul pandemiei. Mai mult, explică autorul studiului, Marcelo Aebi, profesor la UNIL Lausanne (Elveția), în timp ce țara a fost puternic afectată de pandemie, numărul de deținuți infectați în închisorile moldovene este de doar 15.
Europa Liberă: Domnule Aebi, cum a afectat pandemia situația din închisorile europene și pe cei pe care i-a prins pandemia acolo?
Marcelo Aebi: „Pe de o parte, studiul nostru furnizează informații legate de infectarea cu noul coronavirus în rândul deținuților, pe de alta, informații despre felul în care pandemia a schimbat modul de interacțiune între persoane. În cazul unei crime, avem trei actori: infractorul, victima și, de regulă, absența gardianului sau polițistului, care ar fi putut să intervină. Pandemia nu a mai permis ca această interacțiune să mai aibă loc. Ca atare, acest tip de infracțiuni s-a diminuat.
Dacă sunt mai puține crime, avem mai puțini infractori arestați și trimiși în arest preventiv. De asemenea, personalul din tribunale a stat o vreme acasă, deci activitatea juridică s-a diminuat și ea.
Alt aspect: circa jumătate dintre închisorile europene au decis grațieri sau diminuarea pedepselor, ca atare, parte din populația aflată în închisori la începutul pandemiei este acum pe străzi. Singura țară unde s-a înregistrat o creștere a numărului deținuților cu 4 procente este Suedia, care nu a introdus lockdown la începutul pandemiei. Oricum există un trend și anume, o scădere a numărului de deținuți, excepțiile fiind Suedia și Grecia - de la începutul anului.”
Europa Liberă: Putem considera aceste tendințe ca aspecte pozitive ale pandemiei?
Marcelo Aebi: „Bun, am putea spune asta, dar doar dacă vorbim despre spațiul public, pentru că în spațiul privat lucrurile stau altfel - după cum știți, s-a înregistrat o creștere a cazurilor de violență în familie. La fel se poate spune despre criminalitatea cibernetică. Vom vedea cu date exacte aceste tendințe în analizele pe care le vom face anul viitor. Cu cât te expui mai mult, cu atât mai mult devii o victimă. Este același principiu pe care îl aplică și companiile de asigurări de viață sau de obiecte. La 15 iunie, toate țările erau ieșite din lockdown, iar numerele erau mici. Când am făcut iar măsurători, pe 15 septembrie, numărul deținuților și infracțiunilor era în creștere deja.”
Europa Liberă: Potrivit altor studii, numărul crescut de deținuți s-a înregistrat în țările care au avut un mare aflux de imigranți: țările scandinave, Germania, Grecia etc. Se reflectă acest aspect și în studiul Dvs?
Situația în închisorile moldovene a rămas de la începutul pandemiei stabilă...
Marcelo Aebi: „Nu aș face această asumpție, sau cel puțin noi nu am studiat acest aspect. Vă pot spune că Suedia nu este o țară de imigrație. Este chiar destul de dificil pentru migranți să ajungă acolo. Cele mai expuse țări din acest punct de vedere sunt țările de la Marea Mediterană. Dacă e să o comparăm cu Elveția, de exemplu, unde un sfert din populația care trăiește legal nu are cetățenie elvețiană, Suedia este una dintre țările cu un foarte mic procent de imigratie legală. Cât privește Moldova, țara nu urmează trendul general.
Dacă luăm 4% indicatorul de stabilitate, ceea ce vedem în Moldova este că în Moldova numărul de deținuți nici nu a crescut, nici nu a scăzut. O mică scădere de la începutul pandemiei, dar irelevantă statistic. Situația în închisorile moldovene a rămas de la începutul pandemiei stabilă, dacă vorbim de numărul de deținuți. Cât privește infectările, până în iunie zero, iar de atunci încoace doar 15 cazuri de infectări între deținuti și 30 între angajații penitenciarelor. În închisorile moldovene nu au fost probleme medicale cu pandemia.”
