De la începutul invaziei rusești în Ucraina, R. Moldova a insistat mereu în declarațiile oficiale pe marginea conflictului din vecini asupra neutralității sale – un statut invocat cu respect în această perioadă atât de puterea pro-occidentală, cât și de opoziția pro-rusă. Săptămâna aceasta, după ce în Transnistria au avut loc câteva explozii misterioase, considerate de unii un pretext pentru extinderea conflictului ucrainean, la Chișinău a început să se vorbească parcă mai mult despre faptul că Moldova, așa neutră cum este, are totuși o armată națională care poate juca un rol într-un scenariu conflictual nedorit .
Președinta Maia Sandu a afirmat miercuri la o ceremonie aniversară că „Republica Moldova nu are un scut efectiv în fața primejdiei” pentru că, în ciuda ostașilor săi profesioniști și cu reputație internațională, armata moldoveană „a fost lăsată fără echipamente, fără tehnică militară”.
„Adevărul e că politicul nu a reușit să acorde atenția și susținerea necesară dezvoltării unei capacități de apărare care să facă față provocărilor regionale”, a spus Sandu miercuri la marcarea a 30 de ani de la crearea Marelui Stat Major al Armatei Naționale.
„În calitate de comandant suprem, voi sprijini eforturile de profesionalizare și modernizare a sistemului de apărare națională”, a mai spus șefa statului în discursul în care s-a pronunțat și pentru „investiții esențiale” în infrastructura de securitate și apărare a statului.
„Politicienii înțeleg foarte bine acest lucru acum, când e război chiar la granița noastră,” a mai dat asigurări Sandu.
R. Moldova investește în forțele sale armate nici 0,3% din produsul său intern brut anual, fiind la coada tuturor statelor din regiune în ce privește cheltuielile pentru securitate.
Lucrurile ar trebui să se schimbe acum, odată cu invadarea țării vecine de către Rusia, a spus la Europa Liberă o expertă a Centrului de Informare privind NATO de la Chișinău, Elena Mârzac:
„Sigur că e nevoie de câțiva ani pentru a ajunge la acest deziderat. Ceea ce am putea face acum e să solicităm partenerilor noștri strategici să ne ajute cu tehnică pentru descurajarea potențialelor amenințări”, spune Elena Mârzac.
Declarațiile președintei Sandu că autoritățile vor depune eforturi în plus pentru o armată mai puternică au coincis cu tensionarea situației în urma recentelor incidente din regiunea transnistreană pe fundalul războiului Rusiei contra Ucrainei.
Ceva mai devreme, și spicherul Igor Grosu a spus că R. Moldova își va „apăra casa” în cazul unei agresiuni militare, chiar dacă nu dispune de forțe numeroase sau bine dotate.
„Noi câte de mari sau mici n-am fi, trebuie să ne facem datoria față de casa noastră”, a spus președintele parlamentului pe 26 aprilie într-o emisiune a postului N4.
„Ceea ce noi putem face și trebuie să facem aici, pe teritoriul R. Moldova, este să fim vigilenți, să păstrăm ordinea publică, să avem grijă de hotarele noastre,” a adăugat în fraza următoare spicherul de la Chișinău.
În lunile de după invadarea Ucrainei de către Rusia, autoritățile moldovene au insistat mai ales asupra faptului că R. Moldova este țară neutră.
Cei doi demnitari de la Chișinău au vorbit într-o cheie nouă, după ce autoritățile transnistrene au anunțat că pe 25 aprilie sediul așa-numitului Minister al Securității de la Tiraspol fost deteriorat într-un atac, și după ce antenele unei stații de radio din satul Maiac au fost distruse pe 26 aprilie, iar apoi s-a relatat despre explozii pe aerodromul militar din Parcani.
Autoritățile moldovene au calificat incidentele drept încercări de destabilizare comise de „diferite grupări din stânga Nistrului”.
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a arătat spre Rusia, spunând ar amenința R. Moldova. Zelenski a subliniat că Ucraina este gata să se apere și să ofere sprijin, dacă R. Moldova va sprijini la rândul său Ucraina.
