Președinta Maia Sandu a apărat decizia Chișinăului de a nu se alinia sancțiunilor occidentale impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, explicând că Republica Moldova are multiple „vulnerabilități”, atât în planul securității, cât și cel economic. Într-un interviu acordat Europei Libere, șefa statului a spus că partenerii occidentali au arătat înțelegere față de această decizie a R. Moldova. Sandu a adus drept dovadă vizitele numeroase efectuate la Chișinău în ultimele săptămâni de oficiali occidentali de rang înalt și faptul că, săptămâna viitoare, va avea loc la Berlin o reuniune a UE organizată de Franța, România și Germania în vederea stabilirii unor noi ajutoare pentru R. Moldova confruntată cu crizele refugiaților și cea energetică. Șefa statului, care a condamnat mereu agresiunea rusă în Ucraina, a mai sugerat că alinierea la sancțiunile anti-ruse putea periclita aprovizionarea Republicii Moldova cu gaze, fără a cauza prejudicii Rusiei, în condițiile în care produsele moldovene oricum nu mai pot ajunge pe piața rusă din cauza blocării căilor de acces în urma războiului din Ucraina. Cererea Republicii Moldova de aderare la UE, neutralitatea, criza energetică, cea a refugiaților și bugetară, dar și „coloana a cincea” a Rusiei în Republica Moldova au fost alte subiecte abordate în interviul acordat de șefa statului Valentinei Ursu. Iată acum a doua parte a acestui dialog:
Europa Liberă: Aș vrea să vă întreb în continuare dacă Instituțiile statului sunt capabile să lupte cu așa-zisa coloană a cincea, și cât de periculos este totuși că în anumite situații se activează această coloană a cincea [a Rusiei] în Republica Moldova?
Maia Sandu: „Acesta este un alt aspect de vulnerabilitate, și nu este unul nou. Instituțiile noastre au fost subminate, vulnerabilizate de-a lungul timpului. Ceea ce ne-am propus să facem este să le consolidăm, să ne asigurăm că toți cei care sunt în instituțiile statului, în special în instituții importante de securitate, sunt oameni dedicați Republicii Moldova, care lucrează pentru Republica Moldova, care respectă legea. Dar acest proces de curățare durează și, evident, toate aceste crize cu care ne confruntăm – criza energetică, criza prețurilor înalte, acum crizele declanșate de război – creează niște impedimente în activitățile noastre de consolidare a statului și a instituțiilor.”
Europa Liberă: Dar aceste elemente aprind spiritele uneori. Acum se cere o consolidare a societății, iar pe de altă parte, se creează impresia că totuși sunt și forțe care lucrează în detrimentul acestei consolidări și atunci trebuie să intervină cineva…
Maia Sandu: „Eu sunt recunoscătoare pentru unitatea de care noi am dat dovadă în această perioadă complicată și vorbitori de limbă română, și vorbitori de limbă rusă. Am văzut eforturi comune și am văzut mesaje la unitate, la solidarizare, mesaje care au criticat discursul de ură, dar suntem totuși într-un război informațional, vedem încercări de a destabiliza situația, de a prezenta lucrurile altfel decât sunt. Nu este o noutate, doar că într-un context de risc major aceste lucruri sunt mai periculoase, instituțiile statului încearcă să intervină, am văzut câteva acțiuni, dar în continuare statul nostru nu este suficient de puternic, ca să poată să reacționeze rapid la aceste încercări de dezbinare, de destabilizare a situației. Însă nu este vorba doar de Republica Moldova, pentru că vedem și în alte state unde lucrurile stau mai bine, unde puterea acestor instituții ale statului este mai mare sau capacitatea lor este mai bună și, oricum, dezinformarea, propaganda, aceste acțiuni de destabilizare sunt prezente.”
Europa Liberă: Cum ar trebui să se dezvolte o relație bună între putere și opoziție, ca și cetățenilor să le fie clar că toți politicienii sunt pentru interesul național, care înseamnă interesul pentru problemele cetățeanului și grijile cetățeanului?
Maia Sandu: „Sunt două lucruri importante aici. În primul rând, să fie oameni onești și în opoziție, și la putere. Și la putere sunt, trebuie să avem și o opoziție formată din oameni onești, pentru că atât timp cât acolo sunt grupări corupte, asta nu înseamnă politică și nu înseamnă democrație, asta înseamnă tot felul de interese. Și, bineînțeles, foarte important este ca toți, indiferent dacă sunt pe dreapta, pe stânga sau de mijloc să aibă interesul Republicii Moldova pe prim-plan, interesul cetățenilor, să nu încerce să tranzacționeze țara și viitorul ei sau prezentul ei pe niște foloase economice sau de alt fel. Și ne întoarcem iarăși, e vorba de corupție, dacă ei tranzacționează interesul țării.”
Europa Liberă: În această ultimă perioadă au apărut dispute și între putere și primarul general al Chișinăului. Pe „dosarul refugiaților” nu s-a putut găsi un numitor comun?
Maia Sandu: „Nu pot să comentez pe relația dintre guvern și primar, dar nu cred că este ceva nou, am văzut aceste ping-pong-uri și înainte. Clar că într-o perioadă atât de complicată ne-am fi așteptat la o atitudine mai responsabilă din partea celor care încearcă să facă scandal pe loc gol, dar fiecare răspunde pentru propriile acțiuni.”
Europa Liberă: Sunteți mulțumită de lupta împotriva corupției și rezultatele care se livrează pe această dimensiune? S-a putut face mai mult, se poate face mai mult, ca cetățenii să aibă încredere că instituțiile statului au ca prioritate această luptă împotriva flagelului?
Maia Sandu: „Sigur că întotdeauna se poate face mai mult și sigur că noi cu toții ne dorim să vedem rezultate mai repede, dar haideți să ne uităm la experiențele altor țări, să ne amintim câți ani i-a luat României ca să ajungă de la momentul inițierii reformei până la momentul în care instituțiile de luptă împotriva corupției au devenit puternice și au început să demonstreze rezultate. Le-a luat ani de zile. Putem să ne uităm la experiența Albaniei, care poate este mai relevantă pentru noi, pentru că pornește cam din aceeași situație și a mers pe aceeași cale sau, mai bine zis, noi mergem pe aceeași cale cu evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Noi suntem la prima etapă a reformei, prima etapă este când se întreprind anumite acțiuni și, vedem, anumiți judecători corupți au plecat, anumiți procurori corupți au plecat, nu toți, dar e un pic de diluare a acestui sistem corupt. Deci nu mai este așa ca în trecut, când se luau practic toate deciziile împotriva legii, împotriva statului, împotriva cetățenilor, există o anumită diluare a acestui sistem corupt, există anumite progrese pe investigarea unor dosare importante.”
Europa Liberă: Există progrese?
Maia Sandu: „Există anumite progrese. Clar că noi vrem să vedem finalitate și acesta este lucrul pe care l-am spus și la ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate (CSS).”
Europa Liberă: Dar progrese sunt pe care dosare?
Maia Sandu: „Pe dosarele de corupție mare, pe toate există anumite progrese, dar nu există încă finalitate și noi vrem să vedem condamnări, noi vrem să vedem decizii finale ale instanțelor de judecată. Putem să spunem că există anumite progrese pe unele dosare la procuratură. Întrebarea este: ce se întâmplă în instanțele de judecată? Pentru că, chiar dacă procuratura își face treaba bine, dar acest dosar ajunge pe masa unui judecător corupt, atunci se anulează tot lucrul făcut de procurori. Există anumite progrese pe curățarea principalelor instituții de justiție. De exemplu, acum va începe acest proces de pre vetting, cum îi spunem noi, evaluarea candidaților la funcții în CSM și în CSP și sper că din vară vom avea instituții funcționale, cu oameni integri, după care va începe vetting-ul propriu-zis pentru judecători și procurori. Asta deja este a doua etapă, când o să se întâmple a doua etapă, atunci o să avem certitudine mai mare că în justiție au rămas oamenii onești.”
Europa Liberă: Când se va finaliza a doua etapă?
Maia Sandu: „Cred că e nevoie de cel puțin un an pentru acest proces, pentru că sunt mulți oameni, pentru că noi ne dorim să facem lucrurile corect, pentru că suntem monitorizați de Uniunea Europeană și de alte instituții și vrem ca ei să aibă această convingere că lucrurile au fost făcute corect, pentru că dacă nu, atunci n-o să fim sprijiniți pe aceste reforme. Și iată doar după ce se curăță toate aceste instituții, vine a treia etapă. A treia etapă e deja când propriile instituții ale justiției vor continua să facă această ordine, deci vom avea un CSM și aceste comisii disciplinare formate din oameni onești și capabili care
E foarte important să ai oameni onești, dar nu este suficient.
să sancționeze imediat, deci să nu fie nevoie de intervenție din afară, cum se întâmplă acum. Această Comisie de evaluare externă extraordinară este intervenție din afară, pentru că sistemul nu se poate curăța. Deci la a doua etapă se curăță sistemul din afară și la a treia etapă deja trebuie să avem un sistem care se auto-administrează și nu are nevoie de intervenție din afară, dar o problemă tare importantă este și capacitatea. Nu este suficient să ai oameni onești, e foarte important să ai oameni onești, dar nu este suficient. Noi ne-am confruntat cu cazuri de corupție mare, complicate, e nevoie de investit în capacitate, capacitate de a lucra cu procuraturile din alte țări, pentru că iată aici e o problemă acum. E și o problemă să obținem acordul tuturor jurisdicțiilor să coopereze, inclusiv la ultima ședință a CSS-ului am discutat despre probleme concrete, sunt anumite jurisdicții care nu vor să coopereze.”
Europa Liberă: Dar cum se explică această lipsă de dorință de a coopera?
Maia Sandu: „Pentru că aceste jurisdicții sunt în țări mai puțin transparente, în țări care în continuare permit offshore-urile, care în continuare încearcă să închidă ochii la banii mari, dar nu curați, murdari, care vin în economiile lor. Subiectul e mai mare decât Republica Moldova. Inclusiv la evenimentul organizat de Casa Albă în decembrie, la care am fost invitată să vorbesc despre subiectul combaterii corupției, am spus că e nevoie de un efort la nivel global, să luptăm cu offshore-urile, să luptăm cu aceste tranzacții de spălare a banilor, să avem un mecanism de a reacționa mai repede, în special când vin solicitări din țări cu instituții fragile. În Republica Moldova noi nu o să avem o procuratură foarte puternică în jumătate de an, pentru că durează să construim o procuratură puternică după ce ea a fost subminată atâția ani, dar putem să avem parteneri, procuraturi foarte puternice din țările cu democrație consolidată și atunci am putea mai repede să găsim banii, să-i aducem în Republica Moldova. Sunt multe lucruri, cred că anumite progrese s-au făcut, dar nu sunt suficiente și evident că trebuie să insistăm ca să mergem mai repede pe această reformă.”
Europa Liberă: Dvs. de mai multe ori v-ați plâns la Interpol că nu acceptă să pună pe lista neagră mari figuri ale corupției din Republica Moldova fugite în străinătate. Nu este acest refuz legat de practica Interpol de a nu urmări politicieni?
Maia Sandu: „Eu nu cred că Plahotniuc poate fi numit politician, eu cred că să-l numești pe Plahotniuc politician este o insultă la adresa democrației. Plahotniuc este un hoț, este un om care a comis abuzuri, care a încălcat legea și din perspectiva asta ducem discuțiile cu Interpolul. Da, pentru noi este o decizie neclară de ce în 2020 cei de la Interpol au decis să îl scoată din lista celor care sunt monitorizați și urmăriți, dar asta nu înseamnă că noi o să renunțăm. O să revenim cu mai multe probe, cu mai multe detalii, asta nu are nimic cu politica și nu are nimic cu democrația, asta este despre corupție.”
Europa Liberă: Dar nu e singurul care...
Maia Sandu: „Da, putem să discutăm și despre alții, dar acesta era exemplul cel mai elocvent. Repet, e o insultă la adresa democrației să spui că Plahotniuc este politician.”
Europa Liberă: De ce vă este cel mai mult frică acum și dacă vă este frică?
Maia Sandu: „Bineînțeles că am tare multe îngrijorări. Și sunt îngrijorări care țin de siguranța cetățenilor Republicii Moldova, sunt îngrijorări majore pe partea economică, pentru că oricât am încerca noi să atenuăm consecințele acestor crize și în special ale războiului, ele sunt și vor fi în continuare, și vor fi resimțite de fiecare cetățean, și vor fi resimțite de agenții noștri economici. Aici este cea mai mare problemă – cum să facem ca, în pofida consecințelor dramatice ale războiului, să putem să menținem un standard de viață și să reușim să mergem mai departe? Evident că războiul este cea mai mare problemă și ceea ce îmi doresc cel mai mult este ca acest război să fie oprit cât de curând.”
Europa Liberă: Urmează negocieri cu FMI, unii spun că FMI impune și anumite condiții care nu neapărat sunt în favoarea statului. E gata Republica Moldova să negocieze? Și care ar fi cele mai sensibile aspecte ale dialogului cu FMI?
Maia Sandu: „Eu nu cred că sunt probleme pe care se discută pe contrasens, dimpotrivă, FMI ne recomandă să creștem cheltuielile ca să putem să susținem și păturile vulnerabile și să susținem și dezvoltarea economică, întrucât în situația în care economia nu crește trebuie să crești cheltuielile. Evident că trebuie să găsim aceste surse pentru a crește cheltuielile și o dovadă în plus la răspunsul pe care l-am dat în raport cu atitudinea Occidentului, Occidentul nu doar că ne susține în decizia noastră, dar trei țări – România, Germania și Franța – au decis că e nevoie de un sprijin mai mare pentru Republica Moldova după vizitele pe care le-au avut aici. Și săptămâna viitoare la Berlin aceste trei țări organizează o ședință pe Republica Moldova cu toate țările membre, unde vor veni reprezentanți ai tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene, va merge doamna prim-ministru cu echipa și iată toată această lume va discuta cum pot să ajute Republica Moldova.”
Europa Liberă: Ce așteptări are Republica Moldova de la acest eveniment din Germania?
Maia Sandu: „Acesta este un semnal de sprijin major și Republica Moldova merge acolo cu informații despre deficitul bugetar și necesitățile de finanțare ale bugetului; Republica Moldova merge cu informații și proiecte concrete pe care vrea să le realizeze în câteva domenii – și în domeniul energetic, cum am spus, și în domeniul social, și în domeniul protecției hotarelor, managementul hotarelor din cauza situației în care suntem. Deci, acesta este un semnal foarte clar, dacă toată lumea a lăsat deoparte alte probleme și a decis să facă o ședință a donatorilor pentru Republica Moldova, ca să poată să acorde ajutor imediat.”
Europa Liberă: Atunci când v-am întrebat despre negocierile cu FMI m-am referit și la unele declarații ale liderilor de opinie, care spun că FMI nu apleacă ușor urechea la problemele agricultorilor, de exemplu, ca să fie majorate subvențiile pentru agricultură, la alte probleme sociale. Credeți că pot să apară probleme?
Maia Sandu: „Guvernul a majorat Fondul de subvenționare în agricultură de la un miliard la un miliard și 500 de milioane de lei. Deci, cum poți să faci asemenea declarații în momentul în care se majorează cu 500 de milioane de lei Fondul de susținere în agricultură? Guvernul a anunțat joi sprijin pentru acest sezon agricol, pentru agricultori. Da, normal că noi ne-am dori cu toții mai mulți bani, dar în momentul în care banii la buget vin mai puțini din cauza crizei economice încercăm să alocăm tot ce avem, inclusiv resurse externe. Deci, FMI este cel care merge împreună cu guvernul acum să convingă donatorii să obținem mai mult sprijin bugetar. FMI nu spune că trebuie să micșorăm cheltuielile, ei spun că trebuie să le majorăm acum și o să încercăm să le majorăm, evident, într-o anumită limită.”
Europa Liberă: Cu interlocutorii Dvs. vorbiți despre nevoia diversificării piețelor pentru produsele moldovenești.
Maia Sandu: „Așa este.”
Europa Liberă: E ușor să obții promisiune, și nu doar promisiune, ca să fie deschise aceste piețe occidentale pentru produsele din Republica Moldova?
Maia Sandu: „Am discutat cu Uniunea Europeană, nu avem o decizie finală, dar avem niște semnale pozitive, inclusiv această discuție cu statele membre la Berlin sper să ne ajute să obținem o decizie finală la nivel politic. E foarte important pentru noi să putem să deschidem piețe noi. Știu că guvernul discută și cu alte piețe, cu alte state dincolo de Uniunea Europeană, vor fi aceste soluții, doar că durează și iată în această perioadă evident că sunt anumite pierderi.”
Europa Liberă: Pentru finele lunii mai aveți o invitație să mergeți acolo unde ați studiat, la Harvard, aveți și un discurs. Cu ce mesaj intenționați să mergeți și veți ajunge la acest eveniment?
Maia Sandu: „Trebuie să spun că eu am confirmat participarea la acest eveniment înainte să înceapă războiul, acum este această incertitudine. Îmi doresc, evident, să ajung, dar depinde de cum vor evolua lucrurile aici. Eu am fost invitată să le vorbesc absolvenților acestui an despre experiența mea, despre ce am făcut eu după școală, cum am făcut lucrurile. Și bineînțeles că este o onoare pentru mine să revin acolo și să pot să împărtășesc experiența mea, și este și o posibilitate să vorbesc despre Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar pentru Republica Moldova problema cadrelor mai e încă în vigoare?
Maia Sandu: „Este foarte și foarte mare în continuare, este o problemă foarte mare, încercăm să consolidăm instituțiile, încercăm în continuare să convingem oamenii care au plecat din țară, să revină. E mai greu acum, pentru că războiul din Ucraina a făcut lucrurile mai incerte și oamenii sunt mai puțin deschiși acum pentru ca să se mute acasă.”
Europa Liberă: Alții spun că depun CV-urile, dar greu le vin răspunsuri.
Maia Sandu: „Cred că depinde de la o instituție la alta, dar în mare parte toată lumea, toate instituțiile au nevoie de oameni competenți și oameni onești. Așa că vă rog să aplicați, toți cei care vor să vină să dea o mână de ajutor îi rog să aplice.”
Europa Liberă: Doamnă președinte, vă mulțumim foarte mult pentru această discuție și așteptăm să mai avem asemenea interviuri!
Maia Sandu: „Și eu vă mulțumesc!”
