Linkuri accesibilitate

Majoritatea parlamentară a dat verdictul: activitatea procurorului general, nesatisfăcătoare


Prim-ministra Natalia Gavrilița în Parlament

Parlamentul dominat de partidul pro-prezidențial PAS a examinat vineri un raport al Procuraturii Generale despre recuperarea miliardului furat din băncile devalizate în 2014. A constatat, în cuvintele Olesei Stamate, șefa comisie parlamentare juridice, că „organele penale nu au recuperat niciun leu”. Procurorul general Alexandr Stoianoglo, pe care noua putere îl vrea schimbat, a refuzat să vină la audieri, dar în sala de ședințe a parlamentului a încercat să pătrundă pe cale virtuală deputatul fugar Ilan Șor, singurul personaj cheie condamnat până acum pentru implicare în furtul miliardului, deși numai în prima instanță.

Majoritatea parlamentară a dat verdictul: activitatea procurorului general, nesatisfăcătoare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00
Link direct

Așa cum anunțase în ajun, procurorul general Alexandr Stoianoglo a ignorat invitația deputaților, acuzând guvernarea că ar vrea „demisia cu orice preț al procurorului șef” și subordonarea politică a Procuraturii. El a avertizat că se va adresa comunității internaționale, inclusiv Comisiei de la Veneția și Consiliului Consultativ al procurorilor Europeni, din cadrul Consiliului Europei, cu privire la modificările inițiate de majoritatea PAS și care introduc mecanisme de evaluare a activității procurorului general, cu posibilitatea eliberării ulterioare din funcție în baza evaluării.

Ce i se reproșează lui Alexandr Stoianoglo? Că a întreprins prea puține acțiuni pentru condamnarea celor implicați în furtul miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc și că i-ar fi permis controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, bănuit de implicare în mai multe fraude, să plece din țară.

Procurorul general a transmis totuși în Parlament un document intitulat „raport de progres” în anchetele legate de furtul miliardului. Gestul procurorului șef a provocat nemulțumirea parlamentarilor, întâi de toate pentru că raportul conține patru pagini.

După ce l-a analizat, președinta comisiei juridice, Olesea Stamate, a prezentat o hotărâre în care, între altele, procurorilor li se reproșează că ar „tergiversa nejustificat luarea de măsuri eficiente” pentru a investiga frauda bancară.

Niciun leu până la moment nu a fost recuperat din acel furt

„Țin să menționez că niciun leu până la moment nu a fost recuperat din acel furt. Toți banii care au fost transferați în bugetul de stat erau proveniți din vinderea activelor acelor bănci care au fost falimentate în rezultatul fraudei bancare. Propriu-zis din furtul miliardului nu a fost recuperat niciun leu. Noi am considerat că acest rezultat este unul nesatisfăcător și responsabilii principalul sunt Centrul Național Anticorupție, dar, în primul rând, fără doar și poate, Procuratura Generală.”

Opoziția parlamentară nu a susținut inițiativa majorității. Vicepreședintele Parlamentului, din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vlad Bătrîncea, a reproșat deputaților PAS că ar urmări o răfuială politică. Între altele el a cerut audierea responsabililor de la Banca Națională și prim-miniștrilor pe vremea cărora garanțiile bancare au fost convertite în datorie de stat:

„Noi nu mai vorbim despre simplii prim-miniștri, noi, Doamne-ferește, nu știu de ce nu atingem banca națională, ex-guvernatorul, actualul guvernator. Noi cumva suntem foarte selectivi în abordările noastre. Este acest lucru cinstit în raport cu cetățenii? La sigur că nu. Dacă aici ca scop se urmărește doar o anumită demisie, noi niciodată nu vom scoate la față adevărul.”

Partidul condus de Ilan Șor, prin vocea secretarei formațiunii, Marina Tauber, a cerut audierea în conferință video a liderului partidului. Reținut în mai 2015, Ilan Șor a fost condamnat doi ani mai târziu la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani. Șor a părăsit R. Moldova în iunie 2019, acest lucru însă nu l-a împiedicat să obțină un nou mandat de deputat în actualul Legislativ. Marina Tauber a insistat că Șor ar fi una dintre puținele persoane care ar deține „informații despre furtul miliardului.”

Într-un final, deputații din majoritate au adoptat o hotărâre prin care a fost calificată drept „nesatisfăcătoare” activitatea conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție. Procuraturii i s-a acordat termenul de 30 de zile pentru a prezenta deputaților un plan de acțiune pentru recuperarea banilor devalizați din sistemul bancar.

Ce este „furtul miliardului”?

  • „Furtul Miliardului”: în perioada 2012–2014, din Banca de Economii (BEM), Banca Socială și Unibank din Republica Moldova au fost transferate sume în valoare totală de circa 13,3 miliarde de lei moldovenești (767 de milioane de dolari, sumă echivalentă cu 12% din PIB și mai mare decât lichiditățile totale ale băncilor).
  • Furtul Miliardului este un titlu generic pentru întreaga spălătorie de bani care a condus la prăbușirea celor trei bănci, în perioada 2012-2014 (Rise Moldova).
  • Pe 26 noiembrie 2014 băncile au dat faliment și ulterior au fost plasate sub administrația specială a Băncii Naționale a Moldovei.
  • Pe 27 noiembrie 2014, guvernul moldovean, condus de premierul Iurie Leancă, a decis să salveze cele trei bănci cu împrumuturi de urgență de 870 milioane dolari, acoperite din rezervele de stat.
  • S-a creat un deficit în finanțele publice moldovenești echivalent cu o optime din PIB-ul țării.
  • Octombrie 2017: guvernul a început să-și plătească datoria față de Banca Națională, acumulată în contul furtului miliardului din 2014. Băncii Naționale i-au fost restituite 50 de milioane de lei și dobânzi în valoare de 618 milioane.
  • În anii următori volumul obligațiilor răscumpărate anual crește treptat până la ultima dată a scadenței, din 2041, conform controversatei legi 235, adoptată de Guvernul Filip, pe 26 septembrie 2016, prin angajare răspunderii.
  • Adoptată cu ocolirea dezbaterilor parlamentare, legea 235 derivă din garanțiile de stat emise de guvernele Leancă și Gabuirici, în noiembrie 2014 și aprilie 2015, pentru creditele de urgență acordate de Banca Națională băncilor devalizate: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
  • În total, Ministerul Finanțelor trebuie să răscumpere obligațiuni de stat în valoare de peste 13,3 miliarde de lei, timp de 25 de ani, la o dobândă efectivă de 5%. Suma este aproape egală cu cea care a dispărut din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, în noiembrie 2014.
  • În august 2021, guvernul are de achitat în contul datoriei față de BNM, 870 milioane de lei.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG