Moderatorul emisiunii, Lina Grâu. Din sumar:
Stare de urgență anunțată la Chişinău pentru 60 de zile și la Tiraspol – doar pentru 19 zile, dar cu perspectiva de a fi extinsă. Statistica numărului de persoane infectate crește pe malul drept al Nistrului, dar și în regiunea transnistreană, care nu are propriile capacități de a testa cazurile suspecte și trebuie să trimită testele la Chişinău. Și un protest al intelectualilor ruși față de modificările pe cale de a fi operate la constituție și care ar permite președintelui Putin să mai rămână la putere încă 16 ani.
Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Republica Moldova a intrat în stare de urgență pentru 60 de zile, urmând astfel exemplul mai multor țări europene în încercarea de a limita extinderea epidemiei de coronavirus. Starea de urgență restrânge mai multe drepturi ale cetățenilor, dar primul ministru Ion Chicu a dat asigurări, în plenul Parlamentului, că autoritățile nu au de gând „să atenteze” la libertățile fundamentale.
Duminică numărul persoanelor infectate cu Covid-19 în Republica Moldova a ajuns la 94. Șase persoane sunt în stare gravă. Săptămâna trecută o persoană a decedat, iar două au fost declarate vindecate. Peste 21 de mii de persoane sunt supravegheate, iar peste 11 mii sunt în carantină. Întreg căminul Universității tehnice din Moldova este în carantină, după ce o studentă de acolo a fost testată pozitiv.
În regiunea transnistreană, a fost introdusă starea de urgență pe o perioadă de 19 zile. Decretul semnat de liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, prevede o listă de măsuri care vor fi aplicate până la 5 aprilie, inclusiv restricționarea circulației. Este interzisă intrarea „cetățenilor străini, cu excepție rezidenților” pe teritoriul regiunii transnistrene, iar locuitorilor regiunii li se interzice să iasă cu excepția cazurilor de “necesitate stringentă”. Krasnoselski a anunțat într-un interviu că cel mai probabil starea de urgență va fi prelungită și după 5 aprilie.
Școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului se tem că Tiraspolul le va ține închise și după ce se va termina criza de coronavirus. Directoarea liceului Ștefan cel Mare din Grigoriopol, Eleonora Cercavschi, este citată de TVR Moldova cu declarația că se teme că regimul separatist „s-a folosit” de criză ca să blocheze activitatea școlilor cu predare în limba română, poate până la sfârșitul anului. „Chișinăul trebuia să gândească foarte bine această stare de urgență”, a mai spus Cercavschi. TVR Moldova amintește că președintele Igor Dodon a spus recent că a discutat la telefon cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, despre liberalizarea circulației în zona de securitate chiar în condițiile stării de urgență.
Primele două cazuri de îmbolnăvire cu coronavirus au fost diagnosticate în regiunea transnistreană, anunță sâmbătă seara agenția de știri novostipmr, citând departamentul de sănătate de la Tiraspol. Este vorba despre o femeie de 60 de ani din Bender, care pe 15-16 martie a mers la o mănăstire la Ștefan-Vodă și a circulat cu microbuzul și cu mașini de ocazie. Un bărbat de 37 de ani din Râbnița a fost în vizită pe malul drept al Republicii Moldova. Alte cinci persoane sunt internate, iar testele sunt trimise la laboratorul de la Chişinău. Administrația de la Tiraspol anunță că până în prezent 14 persoane din regiunea transnistreană au fost testate, iar peste două mii sunt monitorizate medical.
Curtea Constituțională a Rusiei a aprobat luni amendamentele la legea fundamentală propuse de președintele Vladimir Putin, care îi dau posibilitatea să candideze pentru încă două mandate, după expirarea celui actual. Putin ar putea astfel rămâne la putere până în 2036, până la 83 de ani. Vechile prevederi ale constituției interziceau candidaturile pentru al treilea mandat consecutiv.
Sâmbătă, în Italia numărul deceselor în urma pandemiei de coronavirus a crescut dramatic: aproape 800 de decese în 24 de ore, aducând totalul la aproape 5.000. Italia continua să fie țara cea mai afectată din lume de noul virus, depășind China. Numărul celor contaminați a trecut de 53 de mii, între care aproape trei mii sunt la terapie intensivă.
Ministrul ucrainean de interne, Arsen Avakov, a cerut impunerea carantinei la scară națională, susținând că măsurile luate până acum, pentru a încetini răspândirea pandemiei de coronaviru, nu sau rezultatele scontate. În următoarele zile, susține Avakov, ar trebui să fie închisă toată producția industrială, cu excepția ramurilor „strategice”. Ucraina are în acest moment 47 de cazuri confirmate de coronavirus și trei decese, iar în țară este decretată starea de urgență. Cum în Ucraina se fac relativ puține teste, este de așteptat ca numărul real al persoanelor infectate să fie mult mai mare.
În Rusia numărul oficial total de infecții a ajuns la 253, sâmbătă, la o zi după ce centrul de criză coronavirus din Moscova a anunțat 54 de cazuri noi confirmate. Peste 36 de mii de persoane erau sub observație medicală. Președintele Vladimir Putin a vorbit marți despre coronavirus ca despre „o amenințare externă” și i-a asigurat pe cetățenii ruși că situația era „în general sub control”. Dar mulți ruși și-au exprimat neîncrederea față de relatările oficiale și se tem că adevărata situație este mult mai gravă decât li se spune.
La Washington, secretarul de stat american Mike Pompeo a spus că conducerea chineză a știut din prima ce risc reprezintă virusul și a împărtășit lent informațiile pe această temă. Trump și-a intensificat săptămâna aceasta atacurile verbale la adresa Chinei, spunând că Beijingul ar fi trebuit să acționeze mai rapid.
***
Europa Liberă: În regiunea transnistreană, a fost introdusă de marți, 17 martie, starea de urgență pe o perioadă de 19 zile în legătură cu epidemia cu coronavirus. Decretul liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, prevede o listă de măsuri care vor fi aplicate până la 5 aprilie, inclusiv restricționarea circulației. Este interzisă intrarea „cetățenilor străini, cu excepție rezidenților” pe teritoriul regiunii transnistrene, iar locuitorilor regiunii li se interzice să iasă de pe teritoriul ei cu excepția cazurilor de “necesitate stringentă”. Într-o emisiune a postului local de televiziune din regiune, Vadim Krasnoselski a anunțat că, cel mai probabil, starea de urgență va fi prelungită și după data de 5 aprilie.
Primele două cazuri de îmbolnăvire cu coronavirus în regiunea transnistreană sunt o femeie de 60 de ani din Bender, care pe 15-16 martie a mers la o mănăstire la Ștefan-Vodă și a circulat cu microbuzul și cu mașini de ocazie. Un bărbat de 37 de ani din Râbnița a fost în vizită pe malul drept al Republicii Moldova. Alte cinci persoane sunt internate, iar testele sunt trimise la laboratorul de la Chişinău.
Pentru cinci locuitori ai regiunii duminică va fi ridicată obligativitatea de a sta în carantină. Este vorba despre persoanele care au călătorit pe 7 martie într-un avion cu femeia care a venit bolnavă din Italia, considerată primul caz confirmat din Republica Moldova. Aceștia nu au fost testați, dar sunt scoși din carantină pentru că nu au dezvoltat simptome ale bolii.
În același timp, administrația anunță că bolnavii vor fi tratați în secția de boli infecțioase a spitalului din Slobozia, unde sunt 80 de locuri. Secția e dotată deocamdată doar cu paturi, albituri și grupuri sanitare. O comisie a făcut lista cu necesarul de echipamente medicale, mijloace de protecție și personal medical. „În curând geamurile și ușile din lemn vor fi înlocuite cu termopane și va fi refăcut sistemul de alimentare cu apă caldă. Lucrările au început”, scrie agenția transnistreană Novostipmr, citând șeful statului major al departamentului de interne pentru gestionarea situației epidemice, Andrei Barabaș. Acesta a dat asigurări că administrația „este pregătită deja acum” să combată noul virus.
În contextul pandemiei virale de tip nou, Krasnoselski a spus în interviu că regiunea transnistreană „este parte a Europei”.
„Noi suntem parte a Europei. Și acolo există tendințe foarte îngrijorătoare, mai ales în Italia, unde în fiecare zi mor peste 400 de oameni. Imaginați-vă astfel de cifre, într-o singură zi”, a spus liderul de la Tiraspol, argumentând necesitatea impunerii carantinei și a stării de urgență.
În cadrul interviului, Krasnoselski a mai spus că securitatea alimentară a regiunii transnistrene este asigurată datorită companiei Sheriff – cel mai mare holding din regiune, care are nu doar rețea de magazine, ci și benzinării, bănci și întreprinderi. Holdingul controlează de facto viața economică, dar și cea politică a regiunii separatiste. Iată ce a declarat Vadim Krasnoselski în interviu:
„Datorită poziției echilibrate și competente a conducerii firmei Sheriff, în statul nostru există rezerve de grâu pentru doi ani, indiferent de care va fi situația. Sunt rezerve de grâu pentru cetățenii Transnistriei – pentru producția de pâine, fabricarea de paste și alte produse din făină de grâu. Este foarte important să se înțeleagă că suntem complet asigurați. La noi oamenii sigur nu vor muri de foame”, a spus Vadim Krasnoselski.
Declarațiile sale au fost imediat criticate pe rețelele de socializare. Mai mulți utilizatori au atras atenția asupra faptului că securitatea alimentară este asigurată nu datorită eforturilor administrației de la Tiraspol, ci a unei forme private. „Înțelegeți cinismul acestei situații? Despre asta vorbește garantul existenței statului. Dacă firma a înlocuit statul, atunci de ce am avea nevoie de voi? Și nici măcar nu a avut minte să nu spună asta în public!”, scrie într-un comentariu utilizatorul Ghenadi Ciorba.
O altă utilizatoare a rețelei Facebook, Lucia Cialov, scrie că firma Sheriff în mod sigur va folosi rezervele pe care le are – financiare și de produse alimentare – pentru a obține câștiguri în folosul său. „Nu am nicio îndoială în legătură cu poziția echilibrată și competentă a companiei Sheriff. Dar am întrebări în legătură cu poziția statului, lucruri pe care, poate din naivitate, încă le mai pun în buzunare diferite”, scrie Lucia Cialov. Ea întreabă, printre altele, care este rostul Fondului rezervei de stat din regiune, rostul declarat al căruia a fost de a crea rezerve pe termen lung, pe 7-10 ani, și care în prezent doar a oferit credite unor agenți economici? Cum se face că în urma numeroaselor discuții despre necesitatea asigurării securității alimentare, singura rezervă de grâu este cea a firmei Sheriff, adică este o proprietate privată? „Și, pe final, adaugă utilizatoarea, de ce am avea nevoie de o armată de funcționari, dacă securitatea noastră alimentară și energetică este asigurată datorită „poziției echilibrate și competente” a firmei Sheriff?”
În cadrul aceluiași interviu la postul local de televiziune, Vadim Krasnoselski a mai anunțat că mai multe întreprinderi din regiunea transnistreană au început să producă măști de protecție. O primă partidă de 26 de mii de bucăți a fost livrată Statului major pentru gestionarea epidemiei de coronavirus, de la Tiraspol, și au fost distribuite milițienilor, medicilor și angajaților din structurile de securitate ale regiunii separatiste. Următoarele partide vor fi plasate în comerț. Krasnoselski a declarat că măștile sunt cusute din stofă cu destinație medicală și sunt cu utilizare multiplă. „După utilizare, măștile trebuie spălate în apă clocotită. Astfel, un om poate să-și cumpere două măști pe care să le folosească consecutiv”, a spus liderul transnistrean.
Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că odată cu starea de urgență au fost închise nu doar școlile, ci și grădinițele, care rămăseseră deschise cu o săptămână mai devreme, s-au închis restaurantele și cantinele și toate localurile.
Pe ușile farmaciilor este afișat deja obișnuitul anunț: „Nu avem măști!”. Magazinele alimentare au afișat la intrare instrucțiuni cu privire la numărul de oameni care pot intra în interior pentru cumpărături, iar rândurile se fac afară, cu respectarea distanței sociale de un metru.
În rețeaua de supermarketuri Sheriff, cea mai mare din regiunea transnistreană, la intrarea sunt câte doi gardieni cu măști, iar înainte de a merge la cumpărături un angajat al magazinului măsoară temperatura vizitatorilor cu un termometru digital fără contact. Foarte solicitate, ca și oriunde în altă parte în această perioadă, sunt dezinfectantele. Iar vânzătorii și angajații poartă măști și mănuși. Iar pentru a reglementa distanța dintre oamenii care stau în rând afară administrația magazinelor a desenat pe asfalt linii albe la distanța de un metru și jumătate.
Piața centrală de la Tiraspol este în continuare deschisă, doar că toate buticurile care comercializau produse sanitare sau de uz casnic sunt închise. Lucrează doar secția alimentară – pavilioanele de carne, pește, lactate și tarabele cu fructe și legume. O parte dintre intrări au fost închise și au rămas doar două, unde stau paznici în uniforme, cu măști și mănuși și care obligă fiecare vizitator să-și dezinfecteze mâinile cu gel special.
Circulația transportului public – a troleibuzelor și a rutierelor – a fost limitată la anumite intervale de timp: în zilele de lucru acestea transportă pasageri între orele 5.00 și 10.00 dimineața și între 16.00 și 20.00, seara.
Străzile de la Tiraspol și Bender nu mai sunt la fel de aglomerate ca altădată, dar sunt totuși departe de a fi pustii. Mulți elevi se adună în grupuri și se plimbă prin parcuri, iar locurile de joacă pentru copii din spațiile publice nu sunt închise.
Pe rețelele de socializare voluntarii se mobilizează pentru a oferi sprijin vârstnicilor pentru ca aceștia să nu fie nevoiți să iasă pentru a-și face cumpărăturile necesare și să nu se expună riscurilor, mai transmite corespondentul nostru la Tiraspol.
***
Mai multe asociaţii patronale din Republica Moldova cer guvernului măsuri excepționale, în timpuri excepționale. Acestea riscă să intre în faliment din cauza pandemiei de coronavirus, care blochează aproape total viața economică. Asociaţiile spun că le-ar ajuta o amânare, cu câteva luni, la plata de impozite şi înghețarea dobânzilor către băncile de la care au contractat credite.
Precizând marți în parlament la ce soluţii se gândeşte guvernul, premierul Ion Chicu a menţionat, printre altele, posibilitatea relaxării politicii de creditare, diminuarea TVA-ului pentru HoReCa şi plata unor subvenţii întreprinderilor energetice şi alimentare. Chicu a avertizat însă că statul nu va putea să-şi asume chiar toate pierderile. O primă estimare, făcută deja de preşedintele Igor Dodon, arată că pierderile s-ar putea ridica în cel mai rău caz la 300 de milioane de euro, o descreştere economică de 5%.
Și în regiunea transnistreană agenții economici s-au arătat îngrijorați de consecințele aplicării măsurilor de combatere a virusului de tip nou, care ar putea genera un nou val de criză, după o scurtă redresare în urma scăderii economice din 2016. Soluțiile sunt discutate însă mai mult pe rețelele de socializare și în comunitatea de experți locali. Antreprenorii vorbesc despre necesitatea scăderii presiunii fiscale, „înghețării” plăților la serviciile de întreținere și a chiriilor.
Sunt și voci care spun că autoritățile ar trebui să susțină agenții economici pe perioada carantinei și prin modalități mai directe – să asigure măști de protecție angajaților din comerț, transport, agenților economici care lucrează direct cu oamenii. Asta, mai ales că trei întreprinderi transnistrene au început să producă măști chiar în regiune.
Alți utilizatori de rețele sociale spun că este important ca locuitorii din stânga Nistrului să poată merge pe malul drept al Republicii Moldova pentru a aduce mărfuri și produse în regiunea transnistreană, fără să fie obligați să stea apoi 14 zile în carantină.
Săptămâna trecută administrația de la Tiraspol a decis să înghețe calcularea dobânzilor la credite pentru perioada stării de urgență. Băncile spun că plățile pentru credite vor fi amânate cel puțin până la 1 iunie și reeșalonate pentru trei luni. Întreprinderile care sunt nevoite să se închidă vor fi scutite de impozite pentru o anumită perioadă, valabilitatea patentelor va fi prelungită pe perioada stării de urgență, vor fi anulate amenzile pentru întârzierea la livrarea produselor prin procedura achizițiilor de stat și vor fi amânate plățile pentru serviciile de întreținere pentru micul business.
Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat mai mult antreprenori ce măsuri de susținere i-ar ajuta cel mai mult.
Vox:
- Evident că trebuie niște scutiri, pentru că nu se știe când și cum ne vor închide, Iar pentru chirie și alte lucruri trebuie să plătim, și salariu trebuie să achităm oamenilor care rămân fără serviciu. Iată de ce oamenii vor avea neapărată nevoie de ajutor – poate că la nivel de impozite, poate prin înghețarea plăților pentru închirierea spațiilor. Cred că oamenii trebuie susținuți, pentru că mulți suferă acum. Piețele se închid, chiriile trebuie achitate, oamenii rămân fără lucru și fără salariu, dar trebuie să trăiască din ceva și nu se știe cât va dura tot asta.
- Spălăm totul, prelucrăm tejghelele, spălăm mâinile în permanență, purtăm mănuși și avem și dezinfectant pentru mâini – totul cum scrie la carte. Oamenii când intră știu deja că trebuie să stea la o anumită distanță și intră doar câte o persoană. Dacă în magazin sunt una-două persoane, alții așteaptă afară.
- Eu cred că trebuie bătut capul mai puțin la oameni.
- Trebuie să ne liniștim – totul va trece cu timpul. Nu este pentru prima dată când se instituie o astfel de carantină și un când virușii atacă – a fost și gripa aviară, și gripa porcină. Eu cred că nu trebuie închise acele magazine de care oamenii chiar au nevoie în viața de zi cu zi – magazinele de jucării, de produse alimentare… Pentru că în pofida carantinei oamenii continuă să se alimenteze, copiii – să se joace. Eu văd că oamenii umblă și se plimbă pe străzi și nu mi se pare că totul e chiar atât de rău. Da, cred că anumite măsuri sunt necesare – de genul, nu mai mult de două persoane în magazin, ca să nu fie îmbulzeală. Dar în rest totul este bine și putem să continuăm să lucrăm în același stil – cu atitudine pozitivă și cu bună dispoziție.
- Nu știu exact ce măsuri ar fi necesare, dar cred că și diminuarea chiriilor, și amânarea impozitelor. Nouă în acest moment nu pot spune că ne merge rău – cu agitația asta se cumpără toate produsele. Ce va fi mai departe – vom vedea.
- Avem, într-adevăr, mai puțini vizitatori. Sunt mai puțini oameni și pe străzi, și în piețe.
- Carantina se va termina și totul va fi bine.
- În această situație chiar ar fi foarte bine să se facă recalcul pentru chirie și să fie oprite plățile, sau măcar recalculate, pentru patente. Dar aceste lucruri trebuie făcute măcar pentru două-trei luni. Și trebuie să se dea posibilitatea oamenilor să lucreze. Pentru a câștiga bani oamenii vor respecta regulile – vor avea și mănuși, și măști, vor dezinfecta tot ce trebuie. Dar oamenii trebuie să aibă posibilitatea să lucreze. Și atunci nu va fi niciun fel de panică, totul va fi calm și liniștit.
***
O surpriză amară au avut oamenii din zona de securitate de pe Nistru, după ce autorităţile de la Chişinău au decretat stare de urgenţă în legătură cu noul coronavirus şi administraţia de la Tiraspol a impus restricţii speciale de circulaţie. În zona de securitate, la Cocieri, Dubăsari, cetăţenii s-au trezit dublu în carantină, nu au dreptul să intre în localităţile administrate de regimul secesionist fiind consideraţi „cetăţeni străini” potenţial periculoşi. Iar cei care îndrăznesc să meargă la banca, farmacia sau alimentara din satul vecin sunt plasaţi obligatoriu la întoarcere în carantină pentru două săptămâni. Dintre cei care fac naveta peste noile posturi se numără şi cadre medicale. Responsabili de la Biroul de Reintegrare spun că urmăresc îndeaproape tot ce se petrece în zona de securitate. Valentina Basiul are detalii:
Miliţia transnistreană a instalat în ziua de 18 martie mai multe patrule mobile şi posturi de control pe drumurile dinspre localitatea Cocieri, urmare a unui decret emis de liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski despre starea excepţională în autoproclamată republică transnistreană.
Au închis toate drumurile spre Moldova, vama tot, nici la Cocieri nu ne putem duce...
Astfel, locuitori din Molovata Nouă şi Cocieri s-au pomenit izolaţi, iar cei din Corjova, Roghi, Dubăsari au aflat că riscă să fie trimiși carantină pentru 14 zile dacă ar ieşi „peste graniţă” mergând la rude, la bancomat sau la centrul medicilor de familie din Cocieri. Fostul director al gimnaziului de la Corjova, profesorul Constantin Sucitu, povestește că ultima dată, în toamnă, a mers la medicii de la Cocieri, de unde cu îndreptare a ajuns la clinici din Chişinău, acum însă toate drumurile spre localitatea vecină sunt blocate. „Au închis toate drumurile spre Moldova, vama tot, nici la Cocieri nu ne putem duce. Iată trebuie să te duci să iei nişte bani de pe card şi nu te poţi duce”.
Europa Liberă: Se consideră că e străinătate şi intraţi în caranină.
„Da, aşa-i, mă rog, altă republică, alt stat. Eu de-am m-am săturat să mă gândesc, să-mi bat minţile, să mă înnebunesc cu totul, să mă stresez. Facă ce-or vrea, dar vreau mai departe ca copii şi nepoţii mei poate să aibă o viaţă mai omenească, dar de mine de-acum…”
Primarul de la Cocieri, Raisa Spinovschi, spune că ţine permanent legătura cu Biroul de Reintegrare. Printre cei care sunt nevoiţi să treacă posturile miliţiei transnistrene sunt cei doi medici de familie care îşi au domiciliul la Dubăsari, precum şi zeci de angajaţi la centrul psihoneurologic şi azilul de bătrâni, toţi ar circula potrivit primarului în baza unor certificate.
Raisa Spinovschi: „Ele deranjează din punct de vedere moral şi politic. Evident că noi nu ne-am dori posturile acestea să fie aici, la marginea noastră, fiindcă moral te deranjează când vezi un post suplimentar pus în aceste momente. Dar în ceea ce ţine de securitatea epidemiologică eu cred că faptul că s-au autoizolat nu este una din cele mai mari deranjuri la momentul actual. Chiar astăzi dimineaţă am discutat. Noi avem problema terenurilor după traseu şi odată ce ne apropiem de sezonul când agricultorii noştri trebuie să prelucreze terenurile, a apărut problema de circulaţie a lucrătorilor după traseu. Chiar acum pregătim listele angajaţilor agenţilor economici care se duce discuţie ca să le permită să meargă la lucru în câmp. Dar este, este un impediment că circulaţia nu este liberă, evident”.
Primarul din Cocieri, Raisa Spinovschi, la fel ca şi primarul din Molovata Nouă, Oleg Gazea, spun că acum este important să circule bacul, folosit pentru aprovizionarea cu produse alimentare şi medicamente a localităților ce s-au pomenit în izolare. Alesul local de la Molovata Noua afirmă că ieri a fost un flux mai mare de călători la bac şi că s-au făcut curse suplimentare. Au fost suspendate toate cursele de transport public spre Chişinău, care tranzitau oraşul Dubăsari controlat de Tiraspol.
Cei doi primari spun că îndeamnă localnicii mai mult să stea acasă, să respecte, atunci când merg la farmacie, magazine sau la bancă ceea în jargonul medicilor se numește distanţa de socializare inofensivă.
Asistenta medicală din Cocieri Tatiana Negru spune că în localitate există cinci persoane revenite din Italia şi care s-ar afla în autoizolare benevolă. De luni au fost puse în aplicare reguli mai speciale pentru accesul în centrul medicilor de familie, zice ea.
Tatiana Negru: „Noi, ca şi toate spitalele din Chişinău, ca şi de peste tot, lucrăm cu un regim mai strict, adică deservim numai pacienţii gravi, care sunt cu febră, care-s cu dureri acute, atât. Controlul profilactic, programările s-au suspendat. Şi pacienţii nu se revoltă fiindcă cunosc situaţia în ţară”.
Responsabili de la Biroul de Reintegrare au anunţat că ţin legătură permanentă cu negociatorul din partea transnistreană pentru reglementarea transnistreană pentru a depăşi situaţiile dificile cu care se confruntă cetăţenii care au nenorocul să locuiască în zona de tampon între nerecunoscuta republică nistreană și teritoriile controlate de organele constituționale ale Republicii Moldova. Şeful Biroulului politici de reintegrare, Alin Gvidiani:
„Sigur că e sensibil şi noi suntem cu ochii foarte atent la tot ce se petrece în perimetru anume a raionului Dubăsari şi a raionului cu regim sporit de securitate Bender-Varniţa, în general tot ce e aproape de linia administrativă, ca să evităm careva escaladări, incidente”.
Responsabilii de la Birul de Reintegrare spun că, în aceste zile, sunt implicaţi pacificatori, OSCE pentru a nu transforma posturile temporare în unele permanente.
***
La Moscova, Curtea Constituțională a Rusiei a aprobat amendamentele la legea fundamentală propuse de președintele Vladimir Putin, care îi dau posibilitatea să candideze pentru încă două mandate, după expirarea celui actual. Putin ar putea astfel rămâne la putere până în 2036, până la vârsta de 83 de ani. Vechile prevederi interziceau candidaturile pentru al treilea mandat consecutiv. Amendarea constituției rusești mai trebuie aprobată de alegători într-un referendum programat pentru 22 aprilie. În vârstă de 67 de ani, Vladimir Putin, fost ofițer KGB, conduce Rusia ca președinte sau premier de peste 20 de ani.
Un grup de intelectuali ruși au semnat o scrisoare deschisă în care explică de ce această reformă constituțională subminează și așa șubreda democrație rusă. Eugen Muravschi are detalii.
O lovitură de stat anticonstituțională - așa descriu un grup de intelectuali ruși modificarea legii supreme propusă de Kremlin. Peste 350 de scriitori, juriști, jurnaliști, savanți și alți oameni de știință și creație au semnat o scrisoare deschisă în care explică de ce această reformă constituțională subminează și așa șubreda democrație rusă.
Amendamentele îi permit lui Vladimir Putin să mai candideze pentru încă două mandate prezidențiale, depășind limita constituțională din prezent. Același lucru e valabil și pentru Dmitri Medvedev. Semnatarii scrisorii de opoziție spun că această excepție constituțională cu dedicație pentru două persoane încalcă principiul egalității în fața legii, dar și o hotărâre mai veche a Curții Constituționale care spune că regulile privind termenele prezidențiale nu pot fi manipulate.
O altă critică a intelectualilor ruși e faptul că pachetul propus de Kremlin vizează un spectru larg de reforme, deși legea privind modificarea constituției spune că la pachet, adică printr-o singură lege, pot fi adoptate doar modificări strâns legate una de alta, care privesc același aspect al Constituției.
Semnatarii scrisorii afirmă că amendamentele propuse „încalcă principiul egalității în fața legii, garanția drepturilor și libertăților personale, contravin principiilor federalismului, separării puterilor în stat, independenței sistemului judecătoresc și autonomiei autorităților locale”.
Scrisoarea a fost semnată de scriitori precum Lev Rubinștein sau Victor Șenderovici, sociologi ca Lev Gudkov, jurnaliști ca Evghenia Alibaț sau Leonid Parfenov, și alți reprezentanți ai intelighenției ruse.
Critici similare au adus și cei 120 de activiști civici și politici care s-au adresat săptămâna trecută Consiliului Europei să dea un aviz negativ modificărilor constituționale din Rusia.
Kremlinul nu a fost impresionat. „Cu siguranță, am văzut această scrisoare. Știți, scrisori sunt diferite. Sunt și altele. Primim o grămadă de scrisori de susținere”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov. El mai adăugat că testul adevărat pentru reforma propusă va fi referendumul planificat pentru 22 aprilie.
Presa rusă scrie însă că plebiscitul ar putea fi amânat din cauza epidemiei de coronavirus. Una din alternativele posibile e 12 iunie, Ziua Rusiei, când autoritățile ar putea profita de încărcătura simbolică și emoțională a sărbătorii pentru a mobiliza alegătorii să iasă la vot în număr mai mare pentru a sprijini și legitima reforma constituțională.
Dacă însă până atunci epidemia Covid-19 nu va fi trecut, o altă dată luată în considerare e 13 septembrie, ziua unică pentru alegeri desemnată în 2020.
