Dacă ar fi să acceptăm explicația conform căreia Rusia a invadat Ucraina pentru a împiedica intrarea Kievului în NATO și a bloca extinderea către est a Alianței militare occidentale - și există o mulțime de motive, desigur, pentru a nu accepta acest raționament - atunci numai din aceste motive și decizia lui Putin tot se arată a fi un dezastru. Atacul rusesc asupra Ucrainei a declanșat un moment de solidaritate aproape fără precedent în Europa, valuri de echipamente militare occidentale care se revarsă în Ucraina și expulzarea în masă a rușilor suspectați de spionaj pentru Moscova din capitalele europene. Ucraina nu poate, desigur, să se aștepte să fie primită în NATO în acest moment, însă rezistența sa încăpățânată și admirabilă i-a accelerat perspectiva de a adera la Uniunea Europeană și de a se detașa în continuare de orbita Rusiei.
Mai mult, una dintre moștenirile de durată ale invaziei ruse ar putea fi modul în care războiul a stimulat chiar consolidarea și extinderea NATO pe care Putin căuta să le evite. Finlanda și Suedia, două țări nordice cu o veche istorie de nealiniere militară, se arată acum în iminența unei aderări... la NATO. Un studiu apărut luni în Times de la Londra spune chiar că ambele națiuni ar putea obține statutul de membru NATO în doar câteva luni, candidatura lor fiind acum probabil pregătită să fie anunțată public -- și acceptată unanim de ceilalți 30 de membri actuali -- la summit-ul anual care se va ține în iunie la Madrid.
Schimbarea atitudinii unei majorități a populației a determinat partidele aflate la putere și în opoziție din ambele țări scandinave să anunțe reevaluări în curs ale pozițiilor lor politice față de NATO. Procesele parlamentare se vor desfășura în următoarele luni, dar concluzia pare clară: niciun stat membru NATO – nici măcar Ungaria prietenoasă cu Putin – nu este de așteptat să se opună cererilor de aderare a Finlandei și Suediei, indiferent când acestea se vor concretiza în mod oficial.
Luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat cele două țări nordice împotriva aderării la NATO, o alianță despre care el a spus că „rămâne un instrument orientat spre confruntare”. Având în vedere campania rusă în curs de desfășurare în Ucraina, avertismentul lui Peskov – precum și amenințarea ministerului rus de externe în februarie cu „consecințe militare și politice grave” pentru Finlanda și Suedia – nu fac, evident, decât să întărească justețea deciziei acestora de a intra în alianță.
O altă urmare importantă a războiului din Ucraina este și decizia deja luată de NATO de a-și întări permanent flancul de est, în apropierea Rusiei, inclusiv în România. O „mare resetare” a numit asta secretarul general NATO Jens Stoltenberg.
Astfel, pe lângă cei 3.900 de soldați NATO deja prezenți pe solul României (3.936 cum a ținut s-o precizeze în mai multe interviuri zilele acestea ministrul român al apărării Vasile Dîncu), vor fi desfășurați iminent încă 1.000, sub comanda Franței, ceea ce va ridica, pentru început, numărul trupelor NATO din România la 5.000 de oameni încartiruiți permanent și gata de luptă.
Ca un răspuns, Rusia a făcut în weekendul trecut manevre în Kaliningrad, enclava sa militarizată dintre Polonia și Lituania, însă e limpede că acelea au fost mai degrabă ca un avertisment aproape impus. Asta deoarece aderarea Finlandei la NATO ar dubla deodată granița terestră existentă a Rusiei cu statele membre ale alianței militare occidentale, blocând astfel și mai mult Kremlinul. „Cum poate fi aceasta altceva decât o gafă strategică masivă pentru Putin?” se întreba batjocoritor un înalt oficial american în articolul din Times care a anunțat iminența aderării Suediei și Finlandei.
