Pe o vreme mai degrabă închisă, mohorâtă, punctată de picături de burniță, cam ca viața politică romnească, zeci de mii de oameni au participat la manifestația dedicată Zilei Naționale în Piața Arcului de Triumf și pe bulevardul Kiseleff, până în Piața Victoriei.
Steaguri, jocuri de lumini, muzica bubuitoare a fanfarelor, sirene de poliție, aclamații... Aerul rece de început de iarnă s-a încălzit tot mai mult în clipele premergătoare începerii manifestației.
Anul acesta pregătirile de defilare au fost mai intense ca de obicei, începând cu o săptămână în urmă, când repetițiile blocau ore în șir circulația în zonă. Dar și securitatea a fost mai strictă ca niciodată. Numeroase filtre de poliție și agenți ai serviciilor secrete au controlat mulțimea la sânge și i-au monitorizat pe cei prezenți.
Parada a început prin intonarea imnului de stat punctată de 21 de salve de artilerie. Președintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori comemorând astfel o sută de ani de la sângeroasele lupte de la Oituz, Mărăști și Mărășești. Acest an a fost dedicat luptelor și eroilor care s-au sacrificat în Războiul de întregire, spunea crainicul manifestării, însă din 1 decembrie 2017, românii încep sărbătoarea veacului scurs de la Marea Unire.
3.500 de militari români și aliați au participat la paradă. Au defilat militari aparținând trupelor Ministerului Apărării, Internelor și Serviciului Român de Informații. Alături de ei detașamente de infanterie, artilerie sau aviație din Statele Unite, Germania, Polonia, Canada, Italia, Portugalia sau Bulgaria. Nu au lipsit nici militarii Gărzii de Onoare a Republicii Moldova care au defilat sub culorile naționale și conduși de șeful Gărzii, locotenentul major Vitalie Josan. Militarii de toate armele au adus cu ei și tehnica de luptă adică sute de motociclete, jeep-uri, mașini blindate, elicoptere și avioane.
Locțiitorul șefului de Mare Stat Major, care a fost amfitrionul acestei parade, spunea că salvele au început să fie trase de nave care acostau și paza porturilor în semn că artileria nu are niciun obuz pe țeavă, deci ca un semn de bună voință. Ironia sorții face însă ca și în această zi a Unirii tensiunile dintre președinție și liderii politici ai puterii să atingă cote record, cele două părți amenințându-se reciproc cu muniție de război. Nu demult președintele susținea că nu-i va invita pe liderii partidelor guvernamentale pentru că sunt penali. Între timp, și-a schimbat părerea. Cei doi lideri ai camerelor parlamentare au fost invitați, în cele din urmă, să participe la manifestație din tribuna oficială însă au refuzat.
S-a spus că delegațiile celor două partide guvernamentale ar fi plănuit să se întâlnească la sediul ALDE pentru a participa la manifestație împreună. Apoi s-a dat de înțeles că Liviu Dragnea va asista la paradă din fața sediului de pe Bulevardul Kiseleff al partidului. Însă nici el și nici Călin Popescu Tăriceanu nu au mai apărut la manifestație. Până la urmă, președintele a celebrat Marea Unire alături de politicienii prieteni din PNL și de o mână de demnitari guvernamentali, printre care și premierul Mihai Tudose.
Nici vremea, nici măsurile de securitate și nici blocajele de circulație nu au descurajat zecile de mii de participanți care au savurat parada de Ziua Națională din primul până în ultimul moment. Au venit cu mic cu mare, unii străbătând sute de kilometri ca de pildă liceenii din Sibiu îmbrăcați în port popular și cu steaguri mai mari ca ei. Alții au venit mai degrabă pentru copii care au făcut poze cu artileriștii, tanchiștii sau militarii din trupele speciale cu cagule sau cu fețele vopsite în brun. Dincolo de multele stereotipii și fraze primite de-a gata, oamenii sunt la fel de nemulțumiți de ipocriziile clasei politice care invocă Unirea și cooperarea, cât și de dezbinarea de zi cu zi care macină societatea românească de atâta vreme. „Ne dorim mai multă unitate”, îmi spune și Marcel, tatăl lui Florin, venit la Arcul Triumf să-l învețe alfabetul identității sale, în speranța că se vor alfabetiza și politicienii români. Mi-l prezintă pe Florin și-mi spune că îl îngrijorează tensiunile politice. „Trebuie să fim mai uniți, îmi mai spune el, să facem ceva pentru acest copilaș, pentru țara aceasta, să amendăm derapajele politice”.
Am venit pentru că e sărbătoarea mea și a cuiva iubit mie, îmi spune și Claudiu, care este informatician. „România, îmi dă el definiția, este locul unde trăim, în care ne punem speranța sau unde vrem să ne întoarcem”. E sărbătoarea cuiva drag. „Însă trebuie să fim realiști: pentru a ajunge în țara aceea ideală, trebuie să luptăm cu cancerul acela care ne roade din interior.” Mai toți cei cu care am vorbit mi-au spus că sărbătoarea Marii Uniri de anul viitor a început anul acesta nu doar prin dezbinarea dintre politicieni, ci și dintre aceștia și protestatarii din stradă. „Prevăd că anul Unirii, e de părere un alt participant la manifestație, va fi măcinat de neînțelegerile dintre politicieni.”
La sfârșitul paradei militare, au plecat cu toții înghesuindu-se în metrou către cartierele-dormitor din periferie.
Alții, pentru că pe seară se anunță proteste împotriva corupției, au rămas în Piața Victoriei, pe unde la prânz treceau sărbătorind Ziua Unirii, îmbrăcate de paradă, detașamentele de militari.
