Linkuri accesibilitate

Margareta Pîntea: „Mă liniștesc cu gândul că spectatorul a aplaudat frumos, iar Maestrul zâmbea în sală”


Scriitorul Ion Druță și actrița Margareta Pîntea

Jurnalul săptămânal este semnat de Margareta Pîntea.

Născută la 21 noiembrie 1971, în satul Răzălăi, raionul Sângerei. A făcut studii la Şcoala Superioară de Teatru „B. Sciukin” Moscova, Rusia. Zece ani a fost actriţă la Teatrul „Eugene Ionesco”, Chişinău. A colaborat cu „Teatro di Castalia”, Italia. Din 2005 este actriţă la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” Chişinău, R. Moldova.

Luni

Emoții… Emoții... Adun florile de la spectacol într-un buchet mare și fug la biserica. Sărbătoare mare, Acoperamantul Maicii Domnului. Merg să-i mulțumesc pentru spectacolul de duminică. „Casa Mare”, de Ion Druță. Sala a fost plină și Maestrul Ion Druță în sala. O, Doamne, senzația că am jucat cel mai prost spectacol dintre toate jucate... Mă liniștesc cu gândul că spectatorul a aplaudat frumos, iar Maestrul zâmbea în sală.

Sper că a fost bine. Strâng în continuare florile în buchet și plină de gânduri merg la biserica.

Sora Natalia ia vazele și le aranjează frumos și le pune la icoane. Eu în sinea mea zic: „Doamne, iartă-mă, și tot ce se petrece și se va petrece în viață mea, fie cu voia ta. Îți mulțumesc pentru tot”.

Se termină slujba și merg la teatru.

E soare și o zi minunată. Cu toate că dimineață era ceață, Măicuța Domnului a risipit ceață de afară și din sufletul meu.

Merg prin centrul orașului.

Lume fericită, se cânta, se dansează, dar e atât de multă lume că toți se înghesuie și se grăbesc undeva.

Upssss, mă duc acasă la ai mei. Pe drum mă ia Mihai cu Dănuța cu mășina și cu boaghia de nepoțel. O luăm pe Paula de la grădiniță și mergem acasă.

Până seară târziu nu pot să-mi iau ochii de la nepoțel. Ce dulce e...

Sfârșit de zi fericit cu familia acasă.

Marți

Telefonul deconectat.

Am uitat că ieri a fost ziua de facturare. Dar am atâta lume să telefonez....

O trezesc pe Paula, Sandu deja așteaptă în mașină. Face mofturi că nu vrea să îmbrace ba una, ba cealaltă. În sfârșit se îmbracă și fericită îmi da puuuupici zburători și se închide poartă.

Aștept Sandu să-mi achite telefonul.

Fac rugăciunea de dimineață. ÎI mulțumesc lui Dumnezeu pentru o nouă zi. Fac o cafea și urc pe lejanca. Ce bine. E încă călduță de aseară.

S-a pornit telefonul. O sun pe mama mai întâi.

Duminică botezăm nepoțelul, eu sunt foarte ocupată. Joi-spectacol. Sâmbătă-spectacol. Să vină mama să mă ajute. Să facă sarmale, răcituri.. așa că la moldoveni. E un eveniment important. O sun pe nănașă copiilor mei, discut și cu ea câteva minute. Pe sora, pe cumnata... tot neamul să știe că avem sărbătoare”

Și fug la teatru.

Gândurile sunt la ziua de duminică.

Miercuri

Că de obicei sună ceasul. Mă simt foarte obosită. Aș mai stă un pic, dar sunt atâtea de făcut.

Paula e la grădiniță, sunete iarăși mamei, lui Mihai, Danuței...Trebuie de dat comandă de colaci pentru cumetri, de organizat atâtea...

O încep cu ordinea prin casă. Și trebuie să o fac bine și atent, totuși vin oaspeți duminică.

Am decis să facem masă acasă în familie. Așa cum se făcea pe timpuri. Lumea să se simtă bine și să fie cald în suflet.

Sandu porăie de dimineață....

Lumea să se simtă bine și să fie cald în suflet...

Aaaaa, fugă la piață să iau ouă, brânză și smântână.

Vine Marcica, o Doamna tare drăguță care ne aduce de la țară produse.

Fug și pe la teatru. Trebuie să-i urez drum bun, Maestrului Ion Druță. Mâine pleacă la Moscova.

Formez numărul și aștept. Nu ridică. Oare a plecat și nu am reușit. Iată a răspuns. Se aude vocea blânda și plină de note sufletești. Discutăm un pic și cu gânduri bune ne luăm rămas bun.

De fiecare dată după discuțiile cu Dumnealui, mă îndrăgostesc de aerul, cerul, florile, soarele, luna... Și de tot ce mă înconjoară. E un miracol să vorbesc cu o bucățică de istorie. Și senzația că nu se întâmplă asta cu mine. Nu-mi vine să cred.

A zis că revine la premieră Biserica Albă. Neapărat trebuie să o mai citesc. Neapărat. Deja e seară. Urc în troleibuz și merg spre casă. Paula colorează, iar eu scriu ce am făcut azi.

Joi

Ce repede se face dimineață. Paula s-a trezit prima. Vrea să fie prima la grădiniță. Nu face mofturi. Îmi da puuuupici și fuguța la grădiniță. Azi e sărbătoare. Am spectacol „Cântec de leagăn pentru bunici”. Zilele cu spectacole sunt deosebite. Stai toată ziua cu gândul la spectacol. Ești în altă lume. Ce frumos.

În rest parcă nu se întâmplă nimic, numai dorința de a ieși în față publicului și a juca bine.

Nu, nu a juca, a trăi în scenă. Ce fericire să ai bucățică aia de scândură și să trăiești O viață de Om într-o secundă... Sala e plină. Și uite finalul. Aplauze. Și mergem s-o felicităm pe Angela Ciobanu. E ziua ei.

Și acasă la copii......

Mă culc liniștită. Ziua a fost superbă.

Vineri

Aaaaa aaaaaa!!!!!!!! Pregătiri pentru botezul nepoțelului.

Toți lucrează. Facem ordine. Gătim răciturile. Dăm comandă de colaci... Mâine am spectacol „Livada de vișini”. Mă tem că nu reușesc cu evenimentul de acasă. Toată ziua sunt pe fugă. De-aș avea mai multe mâini, cum spune mama.

Ziua trece că fulgerul. E 1:00 noaptea. Eu încă nu dorm și nici nu pot să dorm, micuțul nostru va fi încreștinat. Ne vom bucura de acest moment alături de cei mai apropiați prieteni.

Gânduri..... Gânduri...

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG