Linkuri accesibilitate

Marian Lupu: Atacul site-ului nu poate nicidecum să afecteze activitatea instituției


Curtea de Conturi

Curtea de Conturi este instituția care verifică modul cum sunt cheltuiți banii publici de către ministere, agenții și alte structuri guvernamentale la nivel central sau local. Recent instituția a fost supusă unui atac cibernetic, iar pagina sa de internet a fost scoasă din uz, fiind distruse bazele de date publice. Președintele Curții de Conturi, Marian Lupu, a precizat pentru Europa Liberă că în spațiul public au apărut mai multe informații false despre atacul cibernetic asupra site-ului Curții, constatând că doar site-ul a fost suspus atacului pentru ca datele nu s-au pierdut.

Interviu cu Marian Lupu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:49 0:00
Link direct

Europa Liberă: Cum descrieți cazul căderii serverului la Curtea de Conturi?

Marian Lupu: „Trebuie să fac o precizare: nu au fost atacate serverele Curții de Conturi, la Curtea de Conturi noi avem câteva zeci de servere. A fost atacată și distrusă doar pagina oficială web a Curții de Conturi, care la nicio instituție nu reprezintă loc de stocare de documente, este doar o platformă de informare, în cazul nostru, în special, referitor la calendarul ședințelor Curții. Și web-site-ul nostru era una din cele patru platforme pentru transmisiunea în direct a ședințelor plenare ale Curții de Conturi.”

Europa Liberă: Și totuși, acest semnal vorbește despre ceva?

Marian Lupu, președintele Curții de Conturi
Marian Lupu, președintele Curții de Conturi

Marian Lupu: „Da. Întâi de toate, este un atac la o resursă informațională a unei instituții de stat. Asta înseamnă că este un atac la securitatea statului Republica Moldova. Bine, nu suntem noi originali în acest sens, chiar astăzi scandalul Pegasus cu același soft de urmărire a președinților de stat, cel francez, membrii guvernului, recent atacarea sistemului operațional al uneia din cele mai mari companii americane care transporta petrol prin conducte și au fost obligați să plătească 20 de milioane de dolari, nemaivorbind de micile scandaluri din bomondul moldovenesc cu tot felul de bloggeri, vloggeri ș.a.m.d. Însă cazul nostru este unul din puținele când s-a atentat la securitatea statului Republica Moldova.

Noi facem parte din grupurile de lucru ale Organizației Europene a Curților de Conturi și unul din aceste grupuri de lucru este dedicat sistemelor IT – auditului și tuturor problemelor conexe. Specialiștii noștri participă activ la acest grup și din relatările și analizele care se fac pe această platformă noi știm că 93 la sută din toate cazurile de atacuri hacker sunt produse cu implicarea foștilor colaboratori din instituții sau actualilor colaboratori din entitățile care sunt supuse, direct sau indirect, atenției instituției. Asta este o statistică europeană, cel puțin. De aici am reieșit cu întrebarea care derivă și din dreptul roman: Cui îi convine? Care este sensul, pentru ce? Fiindcă atacul sau blocarea site-ului oficial nu poate nicidecum să afecteze serios și grav, iremediabil activitatea instituției.”

Europa Liberă: Tălmăcirea știți cum era, că se șterg urmele?

Marian Lupu: „Da, a fost o tălmăcire, eu aș spune, așa, a unor persoane venite din cosmos, fiindcă trebuie să vezi foarte și foarte clar care sunt realitățile. Ce să ștergi pe site? Curtea de Conturi are trei tipuri de documente – documentele de lucru ale misiunilor de audit, hotărârile și rapoartele. Începem cu documentele de lucru. Noi nu avem documente de lucru proprii, noi nu facem interogatorii, nu avem documente care sunt doar la Curte, tot de ce dispunem noi ca și documente sunt cele solicitate și primite de la ministere. Adică, tot ce avem noi ca și documente de lucru sunt găsite ușor în toate ministerele de la care noi le luăm. Sensul să distrugi aici documentele – zero.

Mergem mai departe: hotărârile și rapoartele. Cadrul legal spune că toți anii aceștia, imediat după aprobarea rapoartelor, noi în mod automat le transmitem, cel puțin, parlamentului, guvernului, președinției, entităților auditate, iar hotărârile noastre mai sunt și publicate în Monitorul Oficial. De aici închid ideea, argumentând pe această cale că aceste teorii nu au niciun suport și nici măcar nu corespund bunului-simț. Apropo vreau să vă spun că o primă tentativă pe anumite platforme mediatice în acest sens foarte repede s-au închis, probabil că și autorii acestor teorii de conspirații înțeleg foarte bine că au dat-o puternic în bară, înțeleg foarte bine că își au interesele lor, înțeleg că așa este...”

Europa Liberă: Dl Lupu, dar totuși s-a zvonit în spațiul public că s-ar fi găsit hackeri sau persoane care cereau anumite sume de bani pentru asta?

Marian Lupu: „În comunicatul nostru de presă, primul comunicat a avut ca și esență, mesajul de bază a fost unul strict informativ, fiindcă mulți oameni se documentau pe site-ul nostru privind calendarul ședințelor și priveau acolo ședințele noastre online. Noi am fost obligați, ține și de bunul-simț, dar și de responsabilitatea noastră, să preîntâmpinăm că această sursă, din cauza acestui incident, nu funcționează și să indicăm sursele alternative pentru informarea persoanelor interesate. Doi la mână: oricare acțiune își are un sens. Și în acest comunicat, noi am dat paleta posibilă, plecând de la cazul unui huliganism cibernetic elementar, de exemplu, cineva începător care își probează forțele, până la lucruri mult mai serioase, că s-a încercat să se facă o breșă pe site-ul Curții de Conturi și prin această breșă să se încerce penetrarea în sistemele informaționale interne.

Au fost identificate adresele IP de pe care s-a produs acest atac...

Vreau să vă spun astăzi că pe rol la instituțiile de securitate ale statului și cele de drept sunt, cel puțin, 4-5 versiuni, noi le-am prezentat absolut toate informațiile, avem schimb de informații, noi suntem informați. Au fost, de exemplu, identificate adresele IP de pe care s-a produs acest atac, țările unde au fost găsite aceste adrese IP, doar că procuratura și organele de drept ne-au rugat ca nicio informație să nu fie difuzată și eu înțeleg preocuparea lor, fiindcă orice informație care se scurge poate nu să ajute, ci să împiedice și să distrugă cursul anchetei. Iată de ce, toate detaliile în acest sens vor urma să fie declarate în exclusivitate doar când vor considera necesar acest lucru instituțiile de drept.”

Europa Liberă: În spațiul public a apărut informația că patru contracte pe care le-a semnat Curtea de Conturi erau în baza unei cooperări cu un agent care reprezintă Partidul Socialiștilor. Să ne spuneți, este o legătură între Curtea de Conturi și PSRM?

Marian Lupu: „A fost lansată în spațiul public informația că, uite, este o mare companie IT în Republica Moldova de la care Curtea de Conturi a procurat prin licitații softurile și în spatele căreia stă o persoană afiliată politică.”

Europa Liberă: De la un socialist...

Marian Lupu: „Pe această cale din nou se încearcă delicat să se facă aluzii sau să propulseze mesaje legate de coloratura politică a acestui atac, dar aceste mesaje pot fi citite și că se produce o complicitate dintre Curtea de Conturi că, vezi tu, nene, se cumpără doar de la acest furnizor de servicii IT. Pentru toți cei care lansează asemenea versiuni pe care eu le compar, de fapt, cu teoria anti-vaccinare COVID. Știți bine că sunt apologeți care spun că nu trebuie lumea să se vaccineze, fiindcă vaccinul nu este, de fapt, un remediu, ci este o modalitate de a introduce cipuri electronice în organismele umane. Iată acesta este nivelul pe care îl calific eu al unor asemenea teorii. Da, noi avem cu DAC System mai multe contracte și, mai mult ca atât, Curtea de Conturi avea contracte și până în 2018, avem contracte și cu mulți alți furnizori de servicii IT.

Mai mult ca atât, este ușor să vezi din sursele publice de informație că, cel puțin, 17 instituții de stat beneficiază, au beneficiat și vor beneficia de serviciile acestei companii. Și SIS-ul, și Banca Națională, și Casa Națională, și Ministerul de Finanțe, și președinția, și parlamentul, și Academia de Studii Economice. Ba mai mult ca atât, vreau ca lumea să știe că cei mai mari investitori europeni, cele mai mari companii din Republica Moldova din sectorul privat la fel au semnate contracte exact cu acest furnizor.”

Europa Liberă: Să vorbim acum despre cum se cheltuie sau cum se irosesc banii publici. Se mai fură ca în codru în Republica Moldova? Ce arată auditul, controalele pe care le faceți?

Marian Lupu: „Cu referință la se fură și cum se fură, cât se fură... Aici este o convergență a interesului public, a intereselor politice, a intereselor de grup, a intereselor individuale și este loc foarte mult pentru manevră, pentru supoziții, pentru tot felul de declarații care nici pe departe neapărat trebuie să fie probate. Curtea de Conturi este instituția care operează cu fapte, cu probe; Curtea, potrivit cadrului legal și angajamentelor internaționale, nu este în drept să se lanseze în speculații și declarații fără probe de ordin general pentru a incita interesul și a atrage interesul față de sine.”

Europa Liberă: Dar la fiecare ședință pe care o aveți aflăm că se irosesc bani, că nu se folosesc în conformitate cu buchea și spiritul legii?

Marian Lupu: „Iată aici, da, confirm. Într-un eșantion de 10, 15, 20 la sută din rapoartele noastre de audit, da, echipele noastre detectează indici posibili de fraudă. În mod automat, potrivit cadrului nostru regulatoriu, toate aceste rapoarte sunt transmise către instituțiile de drept, însă noi avem un șir întreg de cazuri detectate, raportate nu doar ca diagnostică, dar venim și cu propuneri și soluții, unde nu se întrezăresc indici de fraudă, însă noi putem vedea peste tot un management ineficient.”

Europa Liberă: De ce?

Nu reușim să valorificăm banii, iar nevalorificarea înseamnă irosirea lor...

Marian Lupu: „Irosiri de bani, noi spunem, da, că există în multe cazuri un deficit de resurse pentru investiții economice și sociale. Între timp, mecanismele existente și la nivel legal, și la nivel de calificare de cadre în ministere este de așa natură, încât face că chiar și acele mijloace financiare bugetare disponibile sau care vin din surse externe la sfârșit de an, și este o situație standard, sunt valorificate la un nivel nu mai sus de 60-65%. Adică, chiar și din banii puși la dispoziție pe motiv că nu sunt oameni să elaboreze proiecte, pe motiv că nu lucrează sistemele de planificare trianuală, pe cinci ani înainte a proiectelor de investiții și achiziții publice, noi nu reușim să valorificăm banii, iar nevalorificarea înseamnă irosirea lor.

Ori vorbeam de ministere care au în subordine sute și sute de instituții care sunt finanțate prin intermediul acestor ministere, spre exemplu, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării are 165 de instituții. În Direcția administrativ-financiară gestionarea acestor miliarde de lei e efectuată de cinci oameni - contabili, economiști, finanțiști, cinci per ansamblu. Deci, în mod evident că o echipă de cinci oameni efectiv niciodată nu o să poată să asigure o gestionare eficientă a acestor bani ori lucruri care țin la fel de organizare, de disciplină și de profesionalism. Vă aduceți aminte, încă în 2019 Curtea a fost instituția care a depistat că pe motivul unei incoerențe, lipsă de legătură dintre două softuri în legătura Ministerul Social, CNAS-ul și Poșta Moldovei, milioane de lei nu ajungeau la destinatari sau ajungeau cu mare întârziere. Banii nu se pierdeau, dna Ursu...”

Europa Liberă: Dar nu se foloseau?...

Marian Lupu: „Ei reveneau în buget, însă nu ajungeau la destinație, astfel efectele sociale și economice pur și simplu nu erau atinse. Eu am asemenea cazuri foarte multe, nu avem timp să le trecem pe toate, de altfel, aceste probleme sunt sistematizate în fiecare an în raportul pe care noi îl prezentăm parlamentului, el este public către data de 15 septembrie.”

Europa Liberă: Dar aveți o estimare totuși din bugetul de stat cam care ar fi mărimea erorii, mărimea banului irosit?

Marian Lupu: „Nu mai fac greșeala pe care a făcut-o Curtea de Conturi în anul 2016-2017. Știți care a fost greșeala? Au încercat colegii mei de aici să facă o estimare a sumelor în cadrul folosirii cărora s-au produs tot felul de abateri - mai mici, mai mari sau erori de acest gen -, s-a adunat cifra de 13 miliarde. Această cifră a fost prezentată cu o conotație foarte clară că, iată, în gestionarea acestui buget s-au comis abateri și erori. Cum a fost preluată această informație de către platformele mediatice? Foarte simplu - s-au furat 13 milioane. De atunci, având în vedere că percepția destinatarilor acestei informații, cu părere de rău, nu predispune ca să pleci în detalii, să o califici așa cum este, de atunci, apropo, din 2017, încă cu doi ani înainte de a veni eu aici, la Curte s-a adoptat decizia ca asemenea lucruri să nu mai fie folosite, fiindcă ori că sensul nu se înțelege, ori că, mai rău, nu se dorește să fie înțeles.”

Europa Liberă: Achizițiile publice, calitatea organizării acestor achiziții publice și felul cum se înțelege că de fiecare dată ar putea să câștige unul și același agent economic, că ar fi pile, că ar fi interese politice, ce trebuie să înțeleagă simplul cetățean?

Marian Lupu: „E un domeniu de maximă importanță economică și socială pentru țară, fiindcă anual volumul de mijloace financiare destinat achizițiilor publice atinge nivelul de 5-6% în raport cu Produsul Intern Brut al țării, ceea ce ar fi între opt-zece miliarde, asta ar fi cam a cincea, a șasea parte din tot bugetul țării Republica Moldova. Având o asemenea pondere, și anume prin aceste achiziții sunt realizate politicile economice și sociale promovate de executiv și controlate de către legislativ. Prost fiind făcut managementul, în mod evident că banii ori că sunt pierduți, ori că, într-adevăr, prin scheme frauduloase, prin acorduri făcute preliminar și tot așa înainte, proiectele rămân blocate ori nu sunt duse până la capăt, ceea ce înseamnă, la fel, pierdere de bani, fiindcă degradează. Dacă nu este o continuitate și ducere până la bunul sfârșit al proiectului, ceea ce ai făcut într-un an și nu continui, peste un an trebuie să începi deja de la zero.

Această problemă, apropo, la inițiativa Curții de Conturi, noi am stabilit-o ca una din cele mai prioritare și anul 2021 este primul an când pentru prima oară, în toată istoria Curții de Conturi, Curtea de Conturi a decis să facă un program întreg frontal de misiuni de audit, ele sunt nouă la număr, per minister, o să dureze cam până la sfârșitul anului. Și urmare a acestor nouă rapoarte, Curtea de Conturi o să vină către parlament și cu un mare raport de sinteză pentru a generaliza toate problemele și a propune soluții. Astăzi pot să vă zic că din aceste probleme sunt: cadrul legal învechit, incoerent, pe alocuri permisiv peste măsură, pe alocuri restrictiv peste măsură. Deci, în contextul acesta un cadru legal dezechilibrat care trebuie să fie schimbat, de altfel în raportul prezentat în ședința plenului parlamentului în luna martie acest lucru deja a fost menționat. Doi: cadrele care nu dispun de: 1) calificarea profesională necesară. Am menționat că sunt bani, dar nu are cine să facă proiecte bune și 2) oameni care nu sunt instruiți în materie de proceduri. Deci, asta înseamnă că trebuie să fie sporit gradul de profesionalism al grupurilor de lucru. Și plus ultimul factor, la fel de gestionare, e un haos la nivelul coordonării pe orizontală, există proiecte care implică mai multe ministere, mai multe domenii și îs multe asemenea proiecte.

A fost nominal creată o comisie la nivel de guvern de coordonare interdepartamentală, intersectorială care de altfel, cu părere de rău, nu este funcțională. Deci, autoritățile, în special ale executivului, vor avea mult de lucru în acest sens. Rolul parlamentului la fel este poate și mai mare, fiindcă tot ce face Curtea de Conturi, asta e esența ei, noi nu suntem agenție de reglementare, noi nu suntem reglementatori de business sau altceva. Conform bazelor standardelor noastre, Curtea de Conturi face aceste rapoarte pentru parlament și vine cu informații, cu sugestii, cu propuneri pentru ca parlamentul să-și exercite calificat și bine funcția de control parlamentar asupra puterii executive în statul nostru.

Noi o să amplificăm, avem deja viziuni, înțelegeri, o să venim cu soluții, exact așa cum în 2019 Curtea a fost cea care pentru prima oară a venit cu un pachet de 25 de propuneri de a schimba legislația, fiindcă nu vedeam impact și nu vedeam eficiență în toate recomandările Curții de Conturi.

Grație eforturilor comisiei de profil și, în special, ex-președintelui comisiei, dl Igor Munteanu, s-a făcut o inițiativă legislativă, de fapt, două - proiectele 220 și 221, care către finele anului trecut au fost adoptate. Și de aici încolo, responsabilitatea managerilor de la instituții noi am ridicat-o la alt nivel, inclusiv oferind parlamentului și guvernului, de fapt, posibilitatea de a adopta măsuri drastice în cazul în care situația este foarte proastă, cu opinie contrară sau refuz de opinie din partea Curții de Conturi. Continuăm această practică, ea este înalt apreciată de partenerii noștri europeni, internaționali, anume bazându-ne pe această poziție proactivă, cu viziuni concrete strategice, avem un parteneriat extraordinar de bun și avem solicitări din ce în ce mai multe din partea Băncii Mondiale, Uniunii Europene ca Curtea de Conturi să efectueze misiunile de audit ulterior pentru toate finanțările care vor fi oferite Republicii Moldova.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG