După 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Ce înseamnă acest lucru şi ce poate face pentru Republica Moldova, am aflat de la deputatul USR, Matei Adrian Dobrovie, care consideră că strategia României pentru Republica Moldova ar trebui centrată pe relaţia cu cetăţenii.
Matei Adrian Dobrovie: „Din păcate, în an centenar nu s-au făcut foarte multe pentru Republica Moldova de către România, România n-a făcut foarte mult. Mai mult decât atât, România a continuat, din păcate, o politică păguboasă de susținere a regimului Plahotniuc din Republica Moldova. Ce vedem în Republica Moldova în momentul de față? Vedem că democrația se erodează; vedem că tot mai mulți primari trec la Partidul Democrat sub șantaj, sub diferite presiuni; vedem că a fost adoptată o legislație electorală, acest uninominal mixt, în ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneția. Și de către cine a fost adoptat? De către Partidul Socialiștilor și de către Partidul Democrat, așa-zis pro-european. Partidul Democrat acum susține că este partid pro-Moldova. Nici măcar formal nu mai spune că este pro-european, ceea ce oricum nu era.
Ce înseamnă această orientare pro-Moldova? Mie îmi indică faptul că vom
Binomul Plahotniuc-Dodon va încerca să constituie după următoarele alegeri din februarie o majoritate PSRM-PD...
avea o alianță clară, care se va oficializa, practic ea există în momentul de față, dar este ascunsă. Și anume binomul Plahotniuc-Dodon va încerca să constituie după următoarele alegeri din februarie o majoritate PSRM-PD. Și acest lucru cred că este un semnal de alarmă, pentru că România, din păcate, în an centenar n-a înțeles că nu poate să gireze orice guvern care să facă orice în Republica Moldova, un guvern și o putere care, iată, aduc Republica Moldova într-un stat de dictatură, în care avem un singur om care controlează parlament, guvern, justiție și cam tot ce mișcă în țara respectivă, în care cetățenii pleacă peste hotare, pentru că n-au niciun viitor acolo și, mai mult decât atât, într-un regim în care, iată, avem furtul miliardului, pentru care nu se găsesc responsabili nici după atâta timp.
România însă mai face un lucru și mai grav în an centenar. Recent în presa noastră a apărut un articol în care se vorbește despre faptul că Ministerul Românilor de Pretutindeni a finanțat un site dubios, care retransmitea și, practic, copia și propaga propagandă rusească, adică articole preluate de pe agenția oficială a Kremlinului Sputnik.md., în momentul în care în an centenar tu vrei să apropii cele două maluri ale Prutului, vorbești despre spațiul informațional comun, despre necesitatea de a întări prezența mediatică românească pe celălalt mal al Prutului pentru a contracara practic propaganda rusească și propaganda oligarhică locală. În loc ca România să facă acest lucru, iată că România face un lucru absolut inimaginabil într-un an centenar, și anume are asemenea proiecte, care sunt finanțate de către stat, din bani publici, proiecte de propagandă.
Am insistat în nenumărate rânduri pe proiecte concrete, și anume reluarea Consiliului Consultativ Mass-Media România-Republica Moldova. Am făcut demersuri pe lângă ministrul Românilor de Pretutindeni. Mi s-a promis că acest format va fi reluat, până la sfârșitul anului măcar o întâlnire și acum văd că, de fapt, din păcate, nu s-a întâmplat nimic. Voi continua să fac presiuni pentru ca acest lucru să se întâmple măcar în viitor, pentru că este foarte important ca jurnaliștii de pe cele două maluri să se cunoască și să facă proiecte comune.
Este regretabil faptul că, în loc să încurajăm astfel de punți de comunicare și spațiului informațional comun să-i dăm o sursă concretă de implementare, ajungem să finanțăm din bani publici proiecte care fac propagandă rusească. Deci acest lucru este inacceptabil, mai ales în an centenar. Conștient de cât de puțin s-a făcut în acest an centenar, mă voi focaliza în perioada următoare pe un proiect concret, și anume voi restrânge acel fond despre care vă vorbeam de ajutorare a actorilor pozitivi ai schimbării din Republica Moldova. Îl voi focaliza pe presa independentă, astfel încât presa de calitate din Republica Moldova să poată primi un instrument de finanțare din partea României. Voi face acest proiect, îl voi finaliza și deja am avut – și asta mă bucură s-o spun –, am avut multe întrevederi și discuții cu ONG-uri din Republica Moldova, care m-au ajutat cu idei valoroase și acest proiect va fi unul nu elaborat dintr-un birou, ci făcut pe baza unei consultări autentice și serioase cu actorii din societatea civilă din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Anterior, partidul de guvernământ de la Chișinău anunța că în 2019, când România va deține președinția Uniunii Europene, Republica Moldova ar putea să meargă cu o cerere de aderare la UE. Acum, dacă democrații anunță că merg cu mesajul pro-Moldova, gata, se termină totul, se pune cruce pe integrarea europeană?
Matei Adrian Dobrovie: „Oricât mi-aș dori să vă spun că Republica Moldova are în momentul de față o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană, aș minți să vă spun că este așa. Cred că în momentul de față nu se poate vorbi despre așa ceva. Partidul Democrat, prin această poziționare așa-zisă pro-Moldova și pro-cetățeni, de parcă poziționarea pro-europeană este împotriva cetățenilor, ceea ce este complet neadevărat, este foarte periculoasă, este o poziție autarhică. Ea vine pe fondul sistării asistenței macrofinanciare și bugetare de către Uniunea Europeană pentru Republica Moldova pe un motiv foarte simplu, și anume acele condiționalități și acele condiții politice despre care vorbeam mai devreme – schimbarea sistemului electoral, care să defavorizeze diaspora și să favorizeze pe cei doi membri ai binomului, Plahotniuc și Dodon.
Pe de altă parte, avem invalidarea mandatului lui Andrei Năstase, perfect legal, legitim și democratic ales în funcție de locuitorii Chișinăului printr-o încălcarea gravă a democrației, prin anularea dreptului de vot al cetățenilor pe care și l-au
Moldova se îndepărtează de UE nu numai prin retorică, ci prin fapte concrete, prin erodarea democrației...
exprimat. Toate aceste lucruri au dus la o – să spun așa – răzbunare din partea Partidului Democrat, care speră că poate să-și permită un curs care să nu se mai intituleze pro-european și să nu fie nici deschis pro-rus. Adică cu acest curs pro-Moldova să încurajeze, vezi Doamne, ambele curente și să ducă la cât mai multă capitalizare electorală pentru Dodon și Plahotniuc. Aceștia ar urma să constituie viitoarea majoritate, dar dincolo de această realitate că Moldova se îndepărtează nu numai prin retorică, ci prin aceste fapte concrete, prin erodarea democrației...”
Europa Liberă: Dar ce poate oferi România Republicii Moldova în perioada cât deține președinția la UE, începând cu 1 ianuarie 2019?
Matei Adrian Dobrovie: „Trebuie să înțelegem ce înseamnă practic președinția asta a Consiliului Uniunii Europene. România va gestiona cele mai importante dosare pe care le va prelua de la președințiile anterioare. Ele sunt legate de Brexit, ele sunt legate de viitorul Uniunii Europene, sunt legate de viitorul cadru financiar multianual, dar în niciun caz România nu va putea să impună Republica Moldova ca prioritate girând un mesaj de tipul celui pe care-l are în momentul de față, adică susținerea cu orice preț în numele unei așa-zise stabilități, a unui guvern care este tot mai antieuropean, pentru că avem alegeri în februarie, tema Republicii Moldova România a vehiculat-o de foarte multe ori, dar i-a dat foarte puțin conținut, deci nu aveam o evoluție pozitivă nici pe ce înseamnă interconectare energetică, iar în Uniunea Europeană foarte mult se discută în ultima vreme despre statul de drept, foarte mult se discută despre domnia legii. Și dl Juncker a spus-o foarte clar în Discursul privind starea Uniunii Europene că aceste principii de bază ale democrației statului de drept nu sunt negociabile.
Ca urmare, în momentul în care Republica Moldova deviază puternic, derapează de la aceste principii de stat de drept și democrație, în momentul acela România, chiar dacă ar vrea să aibă o susținere pentru Republica
România nu dovedește în momentul de față că poate să-și asume președinția măcar onorabil...
Moldova din postura de președinte al Consiliului Uniunii Europene, nu ar putea să obțină mare lucru. La nivel de Consiliu trebuie să-ți asiguri unanimitate pe diverse domenii sectoriale, la nivel de Consiliu trebuie să ai suficienți profesioniști care să știe să gestioneze comitete de lucru specializate. Or, România nu dovedește în momentul de față că poate să-și asume președinția – și cu tristețe o spun – măcar onorabil.
Vă dați seama cum va fi dacă România va continua să fie condusă de actualul guvern cu dna Dăncilă, care încurcă capitalele din Balcanii de Vest și care spune că Balcanii de Vest sunt o prioritate pentru politica externă a României? Va fi la fel de necredibilă, precum susținerea Republicii Moldova într-un moment în care în februarie, deci în timpul președinției pe care o va avea România, ne vom putea trezi, sper că nu va fi acest scenariu, dar e posibil, nu putem să-l excludem, ca PSRM și cu Plahotniuc să formeze viitoarea majoritate, ceea ce ar fi un adevărat dezastru pentru România. Ar însemna invalidarea întregii politici de până acum a Bucureștiului.
Dacă noi mai continuăm să ne iluzionăm că dăm mesaje generice, fără conținut de susținere a aderării Republicii Moldova, noi suntem într-o gravă eroare. Eu cred că în momentul de față trebuie să vorbim despre europenizare nu în sensul de a adera mâine la Uniunea Europeană, dar de a pregăti, de a face reforme instituționale pe care actuala putere de la Chișinău nu vrea să le facă. Și mă refer foarte concret aici la ce înseamnă justiție, anticorupție, reformă administrativă. Deci, toate aceste lucruri sunt legate de europenizare, adică să fie o țară funcțională, nu să ajungi la nivelul unor țări precum Germania sau Franța, sau alte țări din Uniunea Europeană. E clar că asta nu va fi posibil într-o perioadă de timp scurtă și nici măcar medie, dar ce este important este să începi să faci niște pași pentru a ajunge un stat funcțional, cu instituții care funcționează, în care cetățenii au încredere, nu în care 70% dintre cetățeni sau 80% spun că n-au încredere în nicio instituție sau au neîncredere în majoritatea instituțiilor și că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. Dar în momentul de față la cum văd și acum tendința Guvernului României de a gira în continuare pe axa PSD-PD acest guvern, cred că este absolut imposibil ca România să își asume cu credibilitate orice proiect sau orice susținere concretă în cadrul președinției pentru Republica Moldova. Nu este practic decât un transfer de proaste practici, ca să spun așa, între Dragnea și Plahotniuc, ceea ce vedem constant. De la modul de a trata, să zic, ce înseamnă opoziție până la toate măsurile care de multe ori par copiate și translatate dintr-o parte în alta.”
Europa Liberă: Promisiunea autorităților de la Chișinău și București că în 2019 va fi funcțional gazoductul Iași-Chișinău va fi onorată? Credeți că va începe să curgă gazul prin țeava acestui gazoduct de la Iași la Chișinău?
Matei Adrian Dobrovie: „Eu am mari dubii, pentru că acest proiect a stagnat destul de mult. Mai mult decât atât, faptul că „Moldova-Gaz”, distribuitorul care deține infrastructura pentru aceste conducte are în acționariat „Gazprom”-ul rusesc, mie îmi trezește un mare semn de întrebare. Cum vei reuși să faci acest proiect valabil și viabil, având acest handicap major, care evident e cauzat de autoritățile din Republica Moldova, pentru că nu poți să spui că tu contribui la reducerea dependenței de gazul rusesc și la o îmbunătățire a securității energetice în momentul în care la această companie de stat tu ai acționariat 50 la sută „Gazprom”-ul. Adică dincolo de bunele intenții și de problemele legate, mă rog, de aspectele tehnice, presiunea gazului ș.a.m.d., cele două segmente, e clar că trebuie să ne uităm și la partea politică și geopolitică. E clar că nu poți să ignori aceste înțelegeri păguboase pentru Republica Moldova, care au dus la faptul ca principalul balaur cu care ne luptăm, ca să zic așa, „Gazprom”, adică de a cărui dependență spunem că vrem să scăpăm, are infrastructura de distribuție. Păi atunci despre ce discutăm?”
Europa Liberă: Ce evoluții ar putea să se producă, să aibă loc în regiune, ținând cont și de faptul că demnitarii de la Chișinău vorbesc despre o apropiere a cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, făcând trimitere la nevoia găsirii unei soluții durabile pentru problema transnistreană? Per ansamblu în regiune, Dvs. la ce evoluții vă așteptați?
Matei Adrian Dobrovie: „Politica pașilor mici. Mie această politică îmi spune că se încearcă o legitimare a Transnistriei, fie e să se creeze un fel de statalitate pentru acest așa-zis stat nerecunoscut, fie să se opteze pentru o soluție și mai periculoasă, soluție pe care o susține și dl Dodon și pe care de fapt nu poate s-o pună în practică, dar sperăm, Doamne ferește să nu se întâmple la alegeri să aibă acea majoritate s-o facă, și anume federalizarea Republicii Moldova, prin care Transnistria ar urma să controleze întregul și să poată să impună sau măcar să se opună unui anumit curs de politică externă, de apărare, să se opună unei eventuale – ipotetic vorbind – aderări la Uniunea Europeană, la NATO ș.a.m.d., să influențeze cursul. De asemenea se vorbește și despre un scenariu de transnistrizare a Republicii Moldova.
Cert este că apropierea celor două maluri ale Nistrului nu sunt pași în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova, nu văd lucruri pozitive, adică ceea ce știam și înainte e că o mare parte din produsele din Transnistria se duc către piețele europene până la urmă, dincolo de ipocrizie și de alte lucruri, adică nu către spațiul rusesc. E clar că Rusia nu mai are bani de aruncat pe Transnistria, Rusia continuă să destabilizeze Ucraina.
În Ucraina avem o situație foarte complicată – apropo de regiune, mă întrebați –, avem alegeri în martie, parlamentare și prezidențiale. Din păcate, liderii ucraineni în această perioadă marșează pe o retorică naționalistă și am văzut, din păcate, victime colaterale, precum problema școlilor, Legea Educației, căreia i-a căzut victimă și minoritatea etnicilor români din Ucraina și aici trebuie observate evoluțiile. Personal sunt îngrijorat de faptul că acel articol 7 din Legea Educației, despre care se spunea că a cărei implementare va fi amânată până în 2023, până la urmă acel amendament nu a fost adoptat, deci nu se amână, deocamdată pericolul rămâne. Și din semnalele pe care le am Ucraina nu va ceda, cel puțin până în prag de alegeri insistând pe această retorică de consolidare națională a limbii și antirusească, pe care până la un moment o pot înțelege. Ucraina în mod semnificativ contribuie chiar și geografic la securitatea în regiune, fiind o adevărată barieră și de opoziție în calea Rusiei, dar, totodată, nu putem să neglijăm faptul și nu este bine ca Ucraina să intre în conflict cu România pe această chestiune a minorităților și să respecte Criteriile de la Copenhaga privind minoritățile pe care orice stat care spune că vrea să se apropie de Uniunea Europeană trebuie să le respecte. Deci sunt probleme complicate, pe multe fronturi.
Evident că nu este ușor să discuți în momentul de față despre vreo soluționare în conflictul transnistrean. Acest conflict nu a fost soluționat și, după părerea mea, nu va putea fi soluționat atâta vreme cât Federația Rusă refuză să-și retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și Rusia, chiar dacă nu mai are fondurile necesare pentru a o susține, nu va retrage și nu are niciun interes să rezolve acest conflict.”
