Ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu a explicat în fața membrilor Comisiei de politică externă că a avut deja întâlniri cu șefii principalelor servicii secrete, cu miniștrul Apărării și cu cel de Interne pe tema mutării Ambasadei României din Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim.
Meleșcanu a recunoscut că Memorandumul adoptat de guvern pe 18 aprilie în care se propune această mutare nu a fost trimis în prealabil și președinției. După ce vor fi încheiate consultările cu celelalte instituții implicate în găsirea soluției celei mai bune, ministrul de Externe îi va prezenta președintelui rezultatul analizei. Șeful diplomației române susține că așteaptă din partea Serviciului Român de Informații, a serviciului de spionaj autohton și a ministerelor cu atribuții în siguranța națională să spună care sunt avantajele mutării Ambasadei Române de la Tel Aviv la Ierusalim și care sunt dezavantajele.
România a fost prima țară europeană care a anunțat că este gata să facă acest pas, după ce Donald Trump a hotărât la finele anului trecut că reprezentanța diplomatică a Statelor Unite va fi transferată de la Tel Aviv la Ierusalim. Acest subiect a creat însă un conflict între președintele Klaus Iohannis, care se opune acestei idei și guvern, care o susține. De altfel prim-ministra Viorica Dăncilă, însoțită de șeful ei de partid, Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Camerei Deputaților și de ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu s-a grăbit să meargă în Israel și să facă promisiunea în fața omologului său.
Israelul a reocupat întregul Ierusalim după Războiul de șase zile din 1967, iar în 1980, legislativul israelian a declarat Ierusalimul drept capitală “„eternă și indivizibilă”. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a adoptat mai multe decizii împotriva Israelului, cea mai cunoscută fiind Rezoluția 478 din 1980, care respinge hotărârea Knesetului de a face din Ierusalim capitală unică a Israelului. Rezoluția a fost adoptată cu abținerea Statelor Unite.
Pe 21 decembrie 2017, însă, când Adunarea Generală a ONU a cerut Statelor Unite să-și retragă decizia de recunoaștere a Ieruslaimului drept capitală a Israelului, România s-a abținut. Din Uniunea Europeană doar Letonia a mai adoptat o poziție similară. Bruxelles-ul a atras de altfel atenția că „toate ambasadele statelor member ale UE se află la Tel Aviv”.
Ministrul român de Externe a explicat astăzi în fața Comisiei de specialitate din Senat că în analiza pe care o face asupra oportunității mutării ambasadei la Ierusalim, România va ține cont „în primul rând de partenerul ei strategic, Statele Unite”, dar și de Uniunea Europeană. Atunci când un ministru de Externe cu experiența lui Meleșcanu spune „în primul rând”, sugestia lui nu e întâmplătoare, de aceea e posibil ca Bucureștiul să nu mai țină cont de Comisia Europeană și să meargă pe mâna americanilor. E mai degrabă o soluție dorită de Liviu Dragnea, liderul PSD, care în acest fel crede că va deveni un partener credibil pentru SUA. Teodor Meleșcanu, care se află în ministerul de Externe de jumătate de secol și care a crescut cu politica de echilibru în Orientul Mijlociu, nu este un entuziast al acestei soluții, dar nici nu se poate opune pe față, cel mult ar putea încerca să prezinte o analiză finală defavorabilă mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Decizia stă însă însă în penița prim-ministrei, Viorica Dăncilă.
Pentru că România a fost pentru o scurtă perioadă, în timpul regimului Ceaușescu, mediator în regiune, fiindcă a avut mereu o poziție echilibrată și spre exemplu acum este singura țară europeană care și-a menținut funcțională ambasada din Siria, opinia publică tinde să se opună deciziei guvernului de a îmbrățișa cauza Israelului, chiar dacă aceasta este și dezideratul Washingtonului.
Practic, dacă România își mută ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, implicit recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului, împotriva tuturor rezoluților națiunilor unite și a dreptului palestinienilor de a avea la rândul lor o parte din acest oraș.
