Mihaela Prepeliță : născută pe 25 Iulie 2002 în orașul Ungheni. Studentă la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ,, Nicolae Testimițeanu. Participantă la mai multe concursuri municipale, naționale și internaționale. În anul 2021 a obtinut diplomă de gradul 1 în cadrul concursului MoldSEF. Visul ei este să ajungă un pediatru bun și să scrie propria carte. Consideră că orice scop poate fi atins prin muncă sistematică și dorință.
,, Gândul nescris este o comoară pierdută” D.I. Mendeleev
Jurnalul săptămânii: 9-14 august 2021.
Luni
07:00. Sună alarma și ca orice adolescent în timpul vacanței de vară fac un mic efort și o sting, culcându-mă înapoi pe perna moale pentru a visa în continuare. 10:00. Vocea mamei se face auzită din pragul ușii acesta fiind un semn clar că e timpul să mă ridic din pat. Locuiesc la sat, ceea ce înseamnă că ziua mea de luni începe cu e enumerare succintă a activităților ce trebuie realizate pe parcursul acestei săptămâni în jurul casei. Toată ziua o ajut pe mama prin gospodărie. Deci până seara am lucrat prin ogradă, iar seara când am privit cerul gata de culcarea soarelui am știut că apusul va fi absolut fermecător. Apusurile de soare sunt unul dintre cele mai atractive fenomene naturale. Cu toate acestea, această imagine este întotdeauna unică și în felul ei încântătoare în orice colț al lumii. În doar câteva momente am decis că am nevoie de o plimbare , în următoarele minute eram deja îmbrăcat în costumul meu sport și cu lesa câinelui în mână. Pe frumoasa mea Pit Bull Terrier American o cheamă Bella și este foarte jucăușa și mereu gata de o plimbare. Nu departe de casă se află o câmpie așezată pe vârful unui mic deal , de unde se vede Prutul și pădurile din jurul lui , de asemenea satul în toată splendoarea sa. Mereu mi-a plăcut să cutreier meleagurile natale, unde omul încă nu și-a pus amprenta, delectându-mă cu frumusețea naturii în singurătate cu mine însumi. Acasă am ajuns târziu, fiind obosită, flămândă și murdară, deoarece Bella nu pierde ocazia de a mă doboară la pământ pentru a se juca cu mine. Odată ajunsă în pat, somnul devine o necesitate, iar după o discuție virtuală cu prietenii, lumea viselor mă cuprinde. Noapte bună.
Marți
11:00. Din nou vocea mamei mă trezește, iar eu din nou realizez că am dormit destul de mult și curând e amiaza, dar în calitate de viitor student încerc să profit de timpul rămas până la universitate și să-mi odihnesc corpul și mintea înainte de noua treaptă a vieții. După un copios mic dejun - prânz încep să gospodăresc prin casă organizând o curățenie generală, care îmi fură destul de multe ore din zi și termin abia la orele 17. După masă se începe activitatea mea artistică, și nu, nu voi practica un hobby , voi vopsi poarta de la garaj. O poartă mare din metal greu ce a trebuit mai întâi curățită de vechea vopsea și abia apoi de început de ai oferi o culoare nouă. Procesul în sine a fost distractiv și foarte murdar , chiar dacă am vopsit folosind doar o culoare, în mintea mea se formau diferite peisaje și tablouri multicolore, ajungând să mă simt un adevărat Picaso, totuși apreciem lumea din jurul nostru așa cum o vizualizări în mintea noastră .
Activitatea mea artistică a fost în permanență monitorizată de două viespi, ce locuiau cu alți tovarăși deasupra porții și îmi ofereau o stare de alertă deoarece chiar nu îmi doream să am de a face cu înțepătura lor.
După ce am terminat capodopera mea , m-am dat câțiva pași în spate pentru a vizualiza în întregime poarta. Cu un zâmbet de satisfacție pe față m-am apucat să curăț după mine toată murdăria. Am foat chemată la cină, iar cu o ultimă privire la apus intru în casă. După masă am stat la discuții cu familia, savurând un ceai cu arome de vară și am vorbit despre toate, urându-le o seară frumoasă mă duc să fac o baie și mă duc în camera mea. Patul frumos aranjat devine o ispită căreia îi cedez repede și adorm în cel mai scurt timp. Noapte bună.
Miercuri
10:00. Să fi fost după mine dormeam ziua întreagă, dar mama iarăși mă trezește și mă invită la masă pentru a servi un mic dejun copios. După masă mă îndrept spre grădină unde urmează să petrec cea mai mare parte a zilei. Am cules de sub pomii de măr fructele căzute din cauza vântului și vremii ploioase, apoi am mers să culeg roșiile coapte și în final mi-a ieșit o căldare mare de frumoase bijuterii naturale pictate în culoarea rubinului. Finalizând cu curățenie mea ecologică, decid să-mi dedic timp unui hobby, pentru o relaxare psihologică.
Cea mai preferată activitate a mea este lectura și de data aceasta optez pentru cartea ,, Privighetoarea’’ de Kristin Hannah ce uimește cititorul cu maniera redării acțiunilor și cu complexitatea personajelor create. Devine o lectură motivantă pentru noi femeile de a uita de stereotipul că suntem slabe și neajutorate în diferite situații, astfel urmărind aventura a doua surori prin prisma celui de-al Doilea Război Mondial deducem că orice chip frumos ascunde după sine o nemărginită putere și voință. Ajungând la pagina 233 închid cartea și mă pun să mă odihnesc puțin, trăgând un pui de somn. Mă trezesc intr-o amploare de sunete neclare în jurul meu, sursa acestuia fiind camera surorii mele, care fiind pasionată de haine și modă face deja a treia oară curat printre articolele ei vestimentare.
Mă ridic din pat și plec la bucătărie pentru a lua o gustare înainte de cină, a ajut pe mama curățind doua cepe și trei morcovi, apoi luând lesa mă îndrept spre cușca Bellei. Ajungând la câinele meu admir cumințenia ei prefăcută căci cum simte că are pusă lesa o zbughește din loc tărându-mă prin toate buruienile. Din nou ne îndreptăm la locul nostru de plimbare, pe deal, unde nu este nimeni, o eliberez iar ea pleacă în cercetare lăsându-mă pe mine să mă delectez cu apusul și coloritul deosebit al cerului. Ajungem acasă destul de târziu și singurul lucru de care am nevoie este o baie caldă și un somn bun. Noapte bună.
Joi
09:00. Astăzi m-a trezit alarma întrucât este o zi importantă pentru mine și unul din prietenii mei, deoarece astăzi este ziua nunții lui. Mă ridic din pat și mă pun fugulița să-mi fac bagajul, deoarece voi sta câteva zile în Chișinău, luându-mi doar cele necesare. Apoi repejor la baie pentru a realiza toaleta de dimineața, la bucătărie pentru a mânca dejunul deja pregătit și înapoi în cameră pentru a-mi lua geanta și de a merge spre stație.
Satul în care locuiesc pe parcursul verii se află la 15 minute, de mers cu mașina, distanță de oraș așa ca ajung repede și mă îndrept direct spre salon pentru a-mi aranja părul. După două ore de ,, chinuri’’ și negocieri privesc rezultatul în oglindă și rămân pur și simplu încântată și mulțumită de felul cu arăt, îi mulțumesc meșterului și îi achit munca apoi mă îndrept spre casă pentru a continua pregătirile. Odată îmbrăcată în rochie și încălțată în cei mai comozi pantofi sunt gata de a pleca spre Bălți, unde se va desfășura frumosul eveniment. Spre locul destinației am mers cu alți prieteni cu mașina, drumul părând mai scurt, deoarece glumele nu au încetat și era vesel.
Mai întâi facem un popas pentru a cumpăra flori și continuăm drumul, la ora 17:00 fiind deja la sala de nunți. I-am felicitat pe tinerii soți și am mai discutat cu cunoștințele prezente și ele la eveniment, savurând din masa cu aperitive care era absolut ispititor de frumos aranjată și desigur pe atât și de gustoasă. După primirea oaspeților ne-am aranjat la masă delectându- ne cu muzica populară, delicatese alese și oameni dragi în jur.
Nunțile moldovenești sunt o parte a tezaurului nostru ce uimește orice turist cu ansamblul de tradiții și datini ce sunt practicate. Seara a decurs minunat, am dansat și am stat la discuții cu prieteni pe care nu i-am văzut demult, dar cel mai plăcut a fost timpul petrecut la masa de dulciuri. O seară frumoasă.
Vineri
03:00. Abia am ieșit din sala de nuntă și ne îndreptăm obosiți și abia ducând picioarele spre mașina, până acasă mai având încă o oră jumătate de mers. Atmosfera din mașina și căldură plăcută mă induc într-un somn profund. 05:00. A
bia am intrat pe ușa apartamentului și singura mea destinație este patul din dormitor, mă schimb repede în pijama și mă pierd în plapuma mea moale. 13:00. Foamea este singura vinovată pentru trezirea mea și după un raid rapid prin bucătărie mă întorc înapoi în pat. Planurile mele pentru astăzi sunt mai mult pentru odihnă întrucât am obosit destul de mult aseară. Pe la orele 15 am ieșit din casă pentru a merge la librărie să-mi iau o carte mie și unei prietene.
Apoi plec la o cafenea cu noile mele achiziții și savurez o cafea dulce cu prăjituri privind pe geam cum toată lumea se grăbește undeva având niște fete serioase uitând uneori că cele mai mari bucurii se regăsesc în lucrurile mici. Meditația mea mă duce cu gândul la faptul că curând începe universitatea și eu nici măcar nu mi-am achiziționat încă un halat.