Linkuri accesibilitate

Mihai Mogâldea: „Republica Moldova deja se confruntă cu un război hibrid”


Este oare și Republica Moldova expusă la ceea ce se numește un „război hibrid”? Cum se manifestă presupusele „trupe” invadatoare în acest sens, ce arsenal preferă, ce ținte și ce defensivă este posibilă sau necesară? Explicații, într-un interviu cu Mihai Mogâldea, expert la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, organizație neguvernamentală care a elaborat și promovează un model guvernamental de răspuns timpuriu la amenințările hibride.

Europa Liberă: Așadar, Institutul pentru Politici și Reforme Europene a prezentat recent un set de consultări și recomandări preliminare în urma testării unui mecanism de avertizare timpurie a războiului hibrid, un studiu ce conține acest model de răspuns guvernamental împotriva diferitelor amenințări și activități hibride la adresa securității Republicii Moldova a fost prezentat la începutul acestui an. Mihai Mogîldea, mai întâi de toate, la ce folosește, în general, pentru un stat ca Republica Moldova un mecanism de avertizare timpurie în fața acestui tip de agresiune?

Un mecanism de avertizare timpurie poate avea un rol esențial pentru reziliența statului...

Mihai Mogîldea: „Cu siguranță, acest mecanism servește Republicii Moldova drept un instrument de identificare, de analiză și de înțelegere mai bună a amenințărilor și activităților cu caracter hibrid, care pot periclita securitatea națională a Republicii Moldova. Un mecanism de avertizare timpurie poate avea un rol esențial pentru reziliența statului Republica Moldova, pentru eficientizarea activității instituțiilor publice și pentru coordonarea dialogului dintre aceste instituții pentru a identifica aceste riscuri. Deci vorbim, în primul rând, despre instituțiile publice, pentru că aceste instituții dispun de capacitatea și mijloacele tehnice pentru a acționa în direcția prevenirii și identificării, analizei caracterului amenințărilor și activităților hibride, dar, în același timp, sunt responsabile de securitatea statului Republica Moldova. În același timp, însă, acest mecanism ar putea fi utilizat și de alți actori importanți din societate în măsura în care au capacitatea de a o face, cum ar fi societatea civilă, organizațiile de mass-media și alte grupuri de inițiativă care doresc să observe anumite tendințe și trenduri pe această dimensiune. Respectiv, este relevant în situația actuală, în contextul regional al Republicii Moldova este prioritară implementarea unui asemenea mecanism, pentru ca instituțiile să-și eficientizeze activitatea pe dimensiunea de identificare, analiză și contracarare a amenințărilor hibride, care, în viziunea noastră, practic sunt în măsură și capabile să distorsioneze situația din Republica Moldova și noi deja asistăm la amplificarea amenințărilor hibride și, conform documentelor pe care le-am publicat, pentru că este vorba de trei documente autorate de către Dumitru Mînzărari, care este, de fapt, expertul principal și persoana responsabilă de evaluarea acestui subiect. Deja ne confruntăm în Republica Moldova cu un război hibrid, pentru că amenințările hibride practic ar fi o etapă preliminară a războiului hibrid și ar fi niște semnale că ar putea să aibă loc, că Republica Moldova s-ar putea confrunta cu anumite probleme pe dimensiunea de securitate, iar noi deja vedem că aceste probleme există și deja vorbim despre un război hibrid care afectează Republica Moldova.”

Europa Liberă: De fapt, ca să mai lămurim din capul locului lucrurile, cum ați explica pe înțelesul tuturor ce înseamnă un război hibrid în calea căruia s-ar afla și Republica Moldova, cum spune, cel puțin, multă lume?

Mihai Mogîldea: „Un război hibrid, de fapt, este un fenomen care este în măsură să pericliteze securitatea națională a Republicii Moldova și care include mai multe elemente, care vizează mai multe elemente distincte față de războiul convențional, cum ar fi, bunăoară, amplificarea fenomenului de dezinformare, cum ar fi atacuri cibernetice, atacuri la adresa securității informaționale, atacuri la adresa securității civile. Și vorbim aici, de exemplu, despre datele cu caracter personal ș.a.m.d., adică îmbină în sine mai multe elemente care vizează securitatea națională și aceste elemente nu sunt întotdeauna ușor de identificat și de perceput, spre deosebire de un război convențional, când are loc, de exemplu, un atac militar vizibil și mai ușor de identificat. În cazul unui război hibrid, pentru a identifica toate aceste elemente și a înțelege care poate fi impactul lor, trebuie să dezvolți un alt tip de indicatori și să reușești să introduci acești indicatori într-un algoritm de analiză, de examinare a potențialului impact al acestui război. Deci, pentru cetățeanul de rând este important să înțeleagă că războiul hibrid este diferit de unul convențional și el se manifestă prin diferite elemente, mai mult sau mai puțin vizibile, în diferite domenii de activitate, având în spate un agresor, care are scopul de a obține controlul asupra unor domenii de interes strategic și să-și dezvolte, să-și amplifice influența, în cazul nostru, asupra statului Republica Moldova.”

Europa Liberă: Înțelegem că în cadrul proiectului institutului a fost generat sau imitat și analizat un model de război hibrid, adaptat la condițiile locale. Ce vulnerabilități ale Republicii Moldova în fața unei asemenea primejdii s-au constatat la capătul acestei testări?

Mihai Mogâldea
Mihai Mogâldea

Mihai Mogîldea: „În primul rând, am scoate în evidență faptul că în Republica Moldova la ora actuală nu există implementat un mecanism de avertizare timpurie împotriva amenințărilor hibride. Acesta este primul lucru și asta înseamnă că nu există o coordonare între instituțiile publice, care ar putea să faciliteze procesul de colectare a datelor și identificare a amenințărilor, a semnalelor privind o eventuală escaladare a războiului hibrid. Este prima constatare, a doua constatare cu siguranță ține de caracterul spațiului informațional. Noi am desfășurat sau am pilotat un exercițiu de testare a modelului de avertizare timpurie împotriva războiului hibrid pentru o perioadă de 45 de zile, între luna aprilie și 15 mai și am analizat diferiți indicatori, care țin de situația socială, economică, stabilitatea politică, eficiența guvernării din Republica Moldova. Ceea ce am putut observa din monitorizarea mass-mediei, de exemplu, pe dimensiunea dinamicii pandemiei de COVID-19 în Republica Moldova, pentru că ne-am axat pe acest subiect cumva de actualitate și de importanță pentru societatea noastră, am putut identifica faptul că în această perioadă diferite surse mass-media, unele dintre ele controlate politic de către decidenți din Republica Moldova sau de către alți actori din afară, au transmis mesaje distorsionate, bunăoară, cu privire la securitatea și eficiența vaccinurilor, cu privire la importanța procesului de vaccinare, cu privire la numărul de infectări și la metodele, la acțiunile Guvernului Republicii Moldova pentru combaterea pandemiei. Aceste acțiuni sau aceste mesaje distorsionate, aceste dezinformări, știri false pe alocuri au dus la faptul că avem o rată de vaccinare foarte diferită pe teritoriul Republicii Moldova, în funcție de regiuni. Ceea ce putem observa la ora actuală și poate verifica oricine dintre cititorii sau ascultătorii noștri este că la nivelul raioanelor Republicii Moldova avem o rată de vaccinare care variază de la 3 la sută până la 15-16 la sută sau poate un pic mai mult, în funcție de regiuni.

În Găgăuzia avem cea mai joasă rată de vaccinare din țară, cca 3%...

De exemplu, în Găgăuzia avem cea mai joasă rată de vaccinare din țară, care este cifrată actualmente undeva la 3 la sută, Taraclia – aproximativ 6 la sută, iar în alte raioane din țară avem 12 la sută, 15 la sută rata de vaccinare. Care este, de fapt, cauza care stă în spatele acestei diferențe la nivel teritorial? Explicația noastră sau una dintre concluziile noastre este că în anumite regiuni, cum ar fi Autonomia găgăuză, au fost promovate niște mesaje distorsionate, cu scopul de a promova anumite informații false despre eficacitatea vaccinurilor COVID-19, astfel încât oamenii refuză să se vaccineze și într-un final avem această situație care poate influența în viitorul apropiat dinamica numărului de infectări din țară. Acesta este un exemplu care ar putea fi ușor de înțeles și de perceput de către cititorii și ascultătorii Dvs.”

Europa Liberă: Această agresiune de care vorbim, mai puțin vizibilă, este la faza de amenințare teoretică sau deja e în faza activă, care necesită terapie intensivă, ca să spunem așa?

Mihai Mogîldea: „Este la faza activă și necesită acțiuni imediate din partea autorităților naționale. Și aici mă refer la Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Apărării, organele de drept, Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție și la toate autoritățile care au capacitatea și sunt mandatate să acționeze în direcția combaterii amenințărilor la adresa securității naționale a Republicii Moldova. Suntem în faza activă și pentru că anumiți actori din exterior – și aici mă refer la Federația Rusă – au încercat și încearcă în continuare prin diferite metode să obțină controlul asupra procesului de guvernare prin intermediul unor partide, care sunt finanțate inclusiv de la Moscova. Mă refer aici, de exemplu, la Partidul Socialiștilor, asupra finanțării căruia au existat în trecut investigații și s-a demonstrat că acest partid este finanțat din surse obscure. Din păcate, organele de drept nu au investigat așa cum se cuvine această problemă și în continuare există acuzații rezonabile că activitatea acestui partid, inclusiv a fostului președinte Igor Dodon, ar avea conexiuni foarte strânse cu Moscova. Din păcate, existența unor asemenea partide în Republica Moldova, care sunt finanțate din afară, care au conexiuni la nivel instituțional, care chiar își coordonează inclusiv mesajele, inclusiv rapoartele de activitate și chiar acțiunile cu actori din afară, nu fac decât să atenteze la securitatea națională a Republicii Moldova. Inclusiv din această cauză, inclusiv pornind de la raționamentul că aceste partide fie au fost la guvernare, fie urmează, fie au șanse de a fi în viitoarea coaliție de guvernare reprezintă un semnal foarte serios, ne putem confrunta cu o implicare directă a actorilor externi în procesul de guvernare a Republicii Moldova, iar fără o investigație clară, care să demonstreze care este situația, de fapt, pe dimensiunea finanțării acestor formațiuni vom continua să fim în această fază activă a războiului hibrid, pentru că, așa cum ne demonstrează, de exemplu, cazul Ucrainei și al altor țări, acești actori sau instituțiile controlate de către partide cu legături în Federația Rusă își vor exercita atribuțiile în deplinătatea mandatului acestora în cazul în care va exista o atenuare a problemelor de securitate și e posibil ca în viitor să asistăm la asemenea scenarii, dacă nu vor fi întreprinse acțiunile necesare la momentul actual.”

Europa Liberă: Un război hibrid, cum înțelegem, presupune și subminarea instituțiilor. Cum poate fi subminată o instituție, ca să se întâmple ce?

Mihai Mogîldea: „O instituție poate fi subminată atâta timp cât în fruntea și la conducerea acestei instituții stau persoane care fie sunt controlate de către actori externi, care au o agendă diferită față de mandatul atribuit acestei instituții sau prin descreșterea sau limitarea capacității de acțiune a acestei instituții, pentru că, de fapt, asta este problema în sine în Republica Moldova. Conform mandatului oferit de către legislația în vigoare, acțiunile instituțiilor de drept, de exemplu, au toată marja de acțiune necesară pentru a investiga, pentru a deschide dosare penale, pentru a acționa și a pune în aplicare toate instrumentele de care dispun pentru investigarea anumitor cauze extrem de bine cunoscute pentru societate în ansamblu. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă fie pentru că nu există voință politică, fie pentru că aceste instituții ar fi subminate din interior de către conducerea acestora, care are afinități politice sau este controlată din exterior sau de către unele forțe din Republica Moldova, care la fel au interesul de a îngusta marja de acțiune a acestora. În același timp, când vorbim despre instituțiile cu mandat pe dimensiunea de securitate a Republicii Moldova, și aici vorbim despre instituții strategice, Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Apărării al Republicii Moldova și alte instituții, cum ar fi, de exemplu, Procuratura Generală, cum ar fi Consiliul Suprem de Securitate, deci toate aceste structuri reprezintă, de fapt, pentru Republica Moldova niște structuri strategice, al căror control trebuie să fie asigurat în deplinătatea prevederilor legale și, mai mult decât atât, trebuie să ne asigurăm că aceste instituții nu vor fi preluate de către agenți, de către unii actori proxy ai altor state. În cazul nostru, ai Federației Ruse, de exemplu, pentru că noi am asistat, și iarăși revin la exemplul Ucrainei, care în 2014, în plină criză cauzată de anexarea Crimeii și de declanșarea conflictului din Donbas a avut la conducerea instituțiilor strategice niște agenți ai Federației Ruse și, din păcate, asta a dus, de fapt, la periclitarea și la pierderea controlului nu doar asupra instituțiilor strategice, dar și asupra acțiunilor care ar fi trebuit să fie întreprinse de către aceste structuri.”

Europa Liberă: Acest mecanism, dle Mogîldea, are, până la urmă, menirea să îmbunătățească decizia politică, decizia publică, să ajute autoritățile să ia decizii bune, adecvate și cu cheltuieli minime? Trebuie să înțelegem că până acum informarea autorităților în această privință a fost deficitară?

Trebuie să identificăm un actor guvernamental responsabil de coordonarea colectării datelor privind existența și amplificarea amenințărilor hibride...

Mihai Mogîldea: „Cred că până acum autoritățile noastre au desfășurat anumite activități menite să faciliteze identificarea și combaterea amenințărilor hibride, doar că aceste acțiuni au fost efectuate la nivelul individual poate al unor instituții, de exemplu, la nivelul Serviciului de Informații și Securitate. Cu siguranță există acolo departamente sau subdiviziuni responsabile de identificarea amenințărilor hibride și de analiză a acestora, dar nu și în cazul altor instituții. Ceea ce trebuie să facem noi este să identificăm o agenție, un actor guvernamental care să fie responsabil de coordonarea colectării datelor privind existența și amplificarea amenințărilor hibride din diferite domenii de activitate. Asta ar însemna că, de exemplu, dacă există anumite semnale, anumite amenințări cu privire la agricultura Republicii Moldova sau la rezervele de stat ale Republicii Moldova, bunăoară, la rezervele agricole, atunci Ministerul Agriculturii ar putea să noteze toate aceste aspecte și să le transmită către agenția desemnată, ca această agenție, ulterior, primind și alte semnale de la alte instituții, primind alte date colectate de către alte instituții, să le analizeze și să inițieze un răspuns la toate aceste amenințări care există la adresa securității Republicii Moldova. Acesta este lucrul care ne lipsește în prezent și din discuțiile și consultările pe care le-am avut, la care au participat și reprezentanții autorităților guvernamentale, în prezent se lucrează la dezvoltarea unei platforme coordonate, în cadrul căreia vor fi colectate sistematizat toate aceste informații de la agențiile guvernamentale, de la ministerele de resort, ca mai apoi să fie transmise către o autoritate responsabilă să le analizeze și să elaboreze un răspuns la aceste semnale identificate.”

Europa Liberă: Înțeleg că acum s-ar căuta o autoritate centrală, care să se ocupe în mod expres de colectarea și sistematizarea informațiilor ce țin de amenințările hibride. Despre ce autoritate centrală totuși ar putea fi vorba, nu există instituții abilitate direct cu această sarcină, ca să nu mai fie nevoie să fie încărcată o altă autoritate centrală cu așa ceva?

Mihai Mogîldea: „Conform analizelor noastre, autoritatea care ar dispune de cele mai multe instrumente pentru a coordona această rețea, această platformă ar fi Serviciul de Informații și Securitate sau Administrația Prezidențială. Explic de ce. Serviciul de Informații și Securitate, pentru că este instituția care are mandatul de a veghea asupra securității naționale a Republicii Moldova și dispune de capacitatea tehnică și operațională de a colecta toate aceste date și informații, doar că probabil ceea ce-i lipsește acestei instituții la ora actuală este un mandat politic în această direcție și poate o conducere ar fi interesată și poate axată pe valorificarea și dezvoltarea acestei capacități operaționale. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă sau nu este vizibil, pentru că până în prezent Serviciul de Informații și Securitate și-a creat mai degrabă o imagine destul de proastă în rândul societății Republicii Moldova. Multă lume, din păcate, nu știe cu ce se ocupă Serviciul de Informații și Securitate, pentru că acțiunile acestuia, cel puțin pe dimensiunea activităților care ar trebui să fie publice, ar trebui să fie comunicate publicului larg nu sunt poate pe măsura așteptărilor. Și a doua opțiune ar fi, eventual, Administrația Prezidențială, pentru că președintele Republicii Moldova este conducătorul Consiliului Suprem de Securitate, pentru că președintele Republicii Moldova este și conducătorul suprem al forțelor armate și, respectiv, ar putea fi instituit acest grup operativ de coordonare a platformei sau a rețelei de colectare a acestor date la autoritățile guvernamentale sub mandatul președinției. Ce înseamnă, de fapt, acest grup operativ responsabil sau această celulă de colectare a datelor? Înseamnă, practic, un personal de 10-12 persoane, care ar fi instruite și ar fi capabile să gestioneze fie această platformă interguvernamentală despre care vorbim, fie să fie instruite pentru a colecta și a analiza datele care vin de la diferite ministere și agenții guvernamentale. Și așa cum am spus, acest grup de experți ar putea să activeze fie în subordinea președinției, fie în subordinea Serviciului de Informații și Securitate, pornind de la prezumția că activitatea acestora nu va fi politizată, nu va fi influențată de către diferiți actori politici din Republica Moldova și ele vor putea să vină cu o analiză independentă, care să faciliteze, într-adevăr, un răspuns timpuriu împotriva amenințărilor hibride, dezvoltat în conformitate cu mandatul instituțiilor de resort din Republica Moldova, așa cum ar trebui ele să activeze conform literei și spiritului legii.”

Acest grup de experți ar putea să activeze fie în subordinea Președinției, fie în subordinea SIS...

Europa Liberă: Vorbind despre o eventuală rețea interministerială, s-a spus că ar fi important ca fiecare instituție implicată, inclusiv diferite ministere și agenții, să aibă o celulă de persoane – citez aici – „instruite pentru a oferi aporturi calitative la acest model de avertizare timpurie a războiului hibrid”. Realistă această propunere? Ar însemna acest lucru suplimentarea personalului acestor instituții sau suplimentarea sarcinilor unor angajați de acolo? Cum ar arăta acest lucru la modul practic?

Mihai Mogîldea: „La modul practic, în fiecare minister ar exista un grup de funcționari care ar fi instruiți ca să operaționalizeze cu anumiți indicatori și să colecteze datele necesare, adică atribuțiile anumitor funcționari din cadrul subdiviziunilor ministeriale ar fi lărgite, ar fi extinse, pentru ca ei să se ocupe și de această activitate. Cam asta ar fi la modul practic. În cazul anumitor ministere, asta ar însemna, eventual, angajarea anumitor funcționari, poate 1, 2, 3 funcționari responsabili de această activitate, în funcție de capacitatea și resursele umane de care dispun ministerele sau agențiile guvernamentale. Din discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate, cu reprezentanții Consiliului Suprem de Securitate am înțeles că ar exista, cel puțin, disponibilitate atât din partea celor care ar urma să gestioneze acest proces, cât și din partea agențiilor și ministerelor pentru a acționa împreună în această direcție și cred că, dacă va exista voință în acest sens, cu siguranță că se pot atinge rezultate și, mai mult decât atât, cred că și partenerii de dezvoltare ar fi interesați, cel puțin, să acorde asistență tehnică sau financiară pentru a operaționaliza și a consolida această rețea interministerială și a valorifica potențialul existent în acest moment.”

Europa Liberă: Acțiuni de război hibrid pot proveni doar de la anumite state sau și din partea unor grupări politice din cadrul unor țări care se declară nerăzboinice sau care nu-și doresc în principiu să poarte un asemenea război?

Mihai Mogîldea: „Pentru a iniția, a dezvolta și a menține un război hibrid sunt necesare resurse destul de extinse care mai degrabă pot fi gestionate și implementate de către un agresor, care are o capacitate de acțiune mai mare. În cazul nostru, dacă ne referim la cazul particular al Republicii Moldova, cred că la ora actuală agenții infiltrați la nivel național, care lucrează în direcția extinderii controlului asupra instituțiilor de drept de către forțe obscure, de fapt, sunt niște agenți proxy, sunt niște actori mandatați să reprezinte interesele unui stat sau unor actori din afară, cum ar fi în cazul nostru, ai Federației Ruse. Acest exemplu de finanțare externă, de care dispun fie regimul separatist de la Tiraspol, fie partide politice din Republica Moldova, ne demonstrează cum acționează, de fapt, agresorul în cazul Republicii Moldova, de exemplu, prin organizații mass-media, care la fel sunt finanțate din surse obscure și care nu sunt anchetate de către Procuratura din Republica Moldova. Iată aceste exemple ne oferă și contextul prin care se acționează în Republica Moldova, prin care se desfășoară această agresiune din afară și acest război hibrid, pentru că, așa cum am spus, el acoperă diferite domenii de activitate, nu se referă doar la activități cu specific militar, care au loc frecvent în stânga Nistrului, prin forțarea Nistrului sau prin distorsionarea situației din Zona de Securitate, nu se referă nici numai la activități cu caracter politic, care au loc în Republica Moldova prin diferite mesaje, prin diferite acțiuni organizate de către partidele politice, ci mai degrabă se referă la un conglomerat de acțiuni, conglomerat de evenimente, care sunt strâns legate între ele și care în final au scopul, de fapt, de a-i oferi agresorului controlul asupra domeniilor strategice de activitate din Republica Moldova prin diferite metode, unele dintre ele fiind chiar democratice, de exemplu, cum ar fi alegerile, fie ele parlamentare sau prezidențiale, în cadrul cărora participă partide politice finanțate din aceleași surse externe și surse obscure.

Dacă aceste partide obțin un număr important de mandate, atunci inclusiv agresorul obține instrumente de control asupra instituțiilor de stat...

Iar dacă aceste partide obțin un număr important de mandate și sunt parte a procesului de guvernare, atunci inclusiv agresorul obține instrumente de control asupra instituțiilor de stat din Republica Moldova și o face inclusiv prin intermediul populației Republicii Moldova. Adică reușește să dezvolte inclusiv instrumente de dezinformare, știri false, propagandă de influențare a deciziilor cetățenilor din Republica Moldova în direcția care-i pe placul agresorului, în așa mod încât toate foloasele, toate rezultatele să fie obținute de către acesta.”

Europa Liberă: Nu toate sunt totuși în logica unui război, oricare ar fi el. Unde este, din punctul Dvs. de vedere, linia de demarcație între o acțiune de război hibrid și diferitele forme firești de promovare a intereselor unor state în Republica Moldova și în regiune, de exemplu?

Mihai Mogîldea: „Diferența cea mai evidentă constă, de fapt, în scopul și instrumentele utilizate de către agresor pentru a-și atinge rezultatele propuse. În cazul unui război convențional, bunăoară, vorbim despre obținerea controlului asupra teritoriului unui stat, iar prin intermediul obținerii acestui control, de fapt, este extins și controlul asupra populației care locuiește pe acel teritoriu. În cazul unui război hibrid, logica de acțiune - care este, de fapt, dezvoltată și conceptualizată de către colegul nostru Dumitru Mînzărari - este bazată pe o altă viziune și include, de fapt, o altă logică de acțiune, adică la o fază inițială agresorul obține sau să își propune să obțină inclusiv controlul asupra populației prin intermediul diferitelor instrumente, așa cum am spus, de dezinformare, de exemplu, de schimbare a opțiunilor, fie ele electorale, fie a percepțiilor cu privire la diferite state, organizații externe, politici la nivel intern ale populației, ca mai apoi, prin intermediul schimbării acestei percepții, să obțină controlul asupra conducerii țării și a instituțiilor strategice și, respectiv, controlul asupra teritoriului, dar nu neapărat controlul acestui teritoriu în sensul convențional al cuvântului, dar mai degrabă într-un sens indirect, adică prin intermediul conducerii țării să-și exercite instrumentele de control, instrumentele de presiune și să promoveze inițiativele care sunt pe placul acestui agresor. Iată aici diferă, de fapt, principala logică de acțiune, bazată pe grupul țintă al acestor două tipuri de războaie, care în primul caz este, așa cum am spus, teritoriul, în al doilea caz sau mai degrabă în cazul contextual al Republicii Moldova este populația. Și pornind de la această populație, pornind de la societate, mergem către conducerea fie ea politică, fie a instituțiilor strategice ale Republicii Moldova, ca mai apoi să-și exercite controlul asupra teritoriului țării.”

Europa Liberă: Și pe final, dle Mogîldea, care ar trebui să fie condițiile politice, inclusiv postelectorale, eventual, ca un asemenea mecanism de răspuns la războiul hibrid să poată fi creat și să devină funcțional, că până acum pentru guvernare nu pare să fi fost chiar o prioritate sau o preocupare?

Mihai Mogîldea: „Până acum nu a fost pentru guvernare o prioritate majoră, pentru că, în cazul guvernului controlat de către Partidul Socialiștilor, evident că asta ar fi afectat și ar fi periclitat destul de mult interesele acestui partid și în Republica Moldova, dar pentru ca acest mecanism să devină operațional și funcțional, cu siguranță este nevoie ca acest proces de reformă a instituțiilor de drept din Republica Moldova să fie dus la bun sfârșit, este nevoie de voință politică asumată pentru promovarea acestui mecanism de către politicieni care nu au schelete în dulap și nu s-au îmbogățit, fie din surse de finanțare obscure, fie prin diferite scheme la nivel intern și cu siguranță este nevoie de capacitarea instituțiilor de drept responsabile de sectorul de securitate, pentru ca ele să acționeze în această direcție. Dar cum am spus, problema esențială nu stă în capacitatea acestor instituții, problema stă în interesele de ordin politic, care diminuează din capacitatea de acțiune a acestor instituții, pentru că schimbările pe care le așteaptă, de fapt, societatea pot veni odată cu instalarea la putere a unor partide și politicieni responsabili, care își doresc cu adevărat ca Republica Moldova să-și consolideze politicile de securitate și apărare și să își apere interesele strategice ale țării prin intermediul unor asemenea mecanisme.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG