Linkuri accesibilitate

Militar francez mort în România și piramida ecologică din Egipt măsurată în presă


Piramidele văzute din Cairo, capitala Egiptului. 

«Un militar francez mort în România cu o foarfecă înfiptă în gât»!... un asemenea titlu cum vezi azi în Le Point nu găsești des în presa franceză.

Aflat într-o misiune NATO în România, un soldat francez a fost găsit cu o foarfecă înfiptă în gât în camera sa de hotel din București. Franța conduce în România o misiune lansată ca răspuns la invazia rusă a Ucrainei, menită să întărească în timp apărarea flancului estic al NATO. Soldații francezi sunt instalați în principal la baza Cincu din centrul țării, pe care ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu, a vizitat-o săptămâna trecută.

Dată fiind latura neașteptată a situației, presa franceză nu are mai multe de oferit decât cea română, precizarea suplimentară fiind, cum o scrie Le Figaro, că militarul francez trebuia să rămână în România până pe 3 ianuarie și că nu există urme de luptă sau că cineva ar fi intrat peste el în camera de la hotelul Pullman de la București în care a fost găsit.

Omul avea 41 de ani, scrie presa franceză, și sosise la București acum trei zile.

În Franța, extrema dreapăt își schimbă pielea

În Franța, extremiștii din Rassemblement National (fostul Front National) și-au ales sâmbătă un nou șef în locul lui Marine Le Pen, de două ori candidată lua alegerile prezidențiale și care, în practică, se păstrează pentru următoarele, când Emmanuel Macron nu se va mai putea prezenta.

Noul șef Rassemblement National este Jordan Bardella, în vârstă de doar 27 de ani. Aplaudat sâmbătă ca la un congres al partidului comunist chinez, provenit dintr-o familie de origine italiană, el a spus în aplauzele membrilor partidului că «ajutoarele sociale vor fi rezervate francezilor, pentru că țara noastră nu are vocația să fie hotelul planetei», ceea ce, venind din partea unui copil de imigranți, sună cel puțin ciudat.

La Bruxelles, Le Soir ironizează în legătură cu scorul „soviétique” (85 % din voturile membrilor partidului) obținut de tânărul nou șef.

Marine Le Pen rămâne în umbră, dar Jordan Bardella a confirmat implicit, sâmbătă, că ea va fi oarecum de facto în continuare șefa partidului.

Egiptul piramidei ecologice

Summitul ecologic: 200 de țări se reunesc, începând de duminică 6 noiembrie, la Sharm el Sheikh în Egipt, această reuniune la vârf pentru salvarea planetei fiind «Vitrina efemeră a unei țării autoritare», cum o scrie Libération.

A trecut un an, constată la rândul său Courrier International, de când reprezentanții din aproape 200 de țări s-au adunat la COP26, summitul climatic de la Glasgow, în Marea Britanie. Angajamentele cheie luate atunci nu au fost însă respectate, parțial și din cauza crizei energetice declanșate de invazia rusă a Ucrainei. Și totul sugerează că acest COP27, care va dura până pe 18 noiembrie, nu sva schimba prea multe.

Totuși, lăsând deoparte aparențele, găsim câteva semne încurajatoare. Energiile regenerabile n-au fost niciodată atât de competitive ca acum. Vânzările de vehicule electrice au demarat bine. Chiar și criza energetică în curs de desfășurare, care a dus la o bătălie în culise între țări pentru a recupera cât mai mulți combustibili, ar putea sfârși prin a accelera tranziția spre o energie curată.

Pentru a face un bilanț real a ceea ce se poate aștepta de la acest COP27, este util să ne întoarcem la acordul de la Paris, semnat în 2015 [după COP21]. Acolo și atunci s-a stabilit obiectivul de a limita [până în 2100] încălzirea globală la 2°C peste temperaturile pre-industriale – ba chiar de preferință la 1,5°C.

Totuși, ceea ce țările semnatare n-au făcut la acel moment a fost să se angajeze să ia măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră necesare pentru a realiza acest lucru. Politicienii nu au fost obligați în mod formal să facă acest lucru, termenii acordului prevăzând că este la latitudinea fiecărei țări să anunțe ce dorește să implementeze pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice până în 2030.

Acele măsuri, care se bazează pe principiul aplicării voluntare, sunt cunoscute sub denumirea de „Contribuții determinate la nivel național” (NDC). Prăpastia care exista intre dorințe si angajamente, ca să nu mai vorbim de acțiuni, trebuia astupată printr-un mecanism eficace. Într-adevăr, țările ar trebui să-și revizuiască ambițiile la intervale regulate și să prezinte NDC-uri solide. Prima etapă urma să se încheie în ajunul COP26, care fusese amânat cu un an din cauza pandemiei de Covid-19.

E drept, unele țări cu venituri mari și anumite organizații politice, inclusiv Uniunea Europeană, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite, au prezentat într-adevăr NDC-uri consolidate în perioada premergătoare summitului de la Glasgow, dar foarte multe altele nu au făcut-o.

În 2100, o creștere a temperaturii planetare de aproximativ 2,4°C

Potrivit Climate Action Tracker – un grup de cercetare independent care evaluează efectul politicilor și aplicării lor în domeniul climei – planeta se afla deja pe o traiectorie de încălzire cu 3,6°C până în 2100, înainte de acordul de la Paris, deși se concede „o marjă de eroare considerabilă din cauza incertitudinilor legate de sistemul climatic”.

Politicile actuale ar duce la o încălzire de aproximativ 2,7 °C – cu o aproximație de 1 grad – până în 2100. Dacă țările își implementează toate NDC-urile, încălzirea ar fi menținută la aproximativ 2,4°C în 2100.

Cum o spune scriitorul indian Amitav Gosh într-un interviu acordat cotidianului flamand din Bruxelles De Standaard: „Era abundenței s-a încheiat. Liderii europeni trebuie să-și dea seama de asta.”

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Previous Next

XS
SM
MD
LG