Rusia își intensifică activitatea militară din Arctica, precum și cooperarea militară cu China, în vreme ce ambasadoarea Statelor Unite la NATO, Julianne Smith, a cerut membrilor Alianței să aibă o atitudine mai fermă față de China și a avertizat de pericolul unei alianțe ruso-chineze.
Asta după ce Vladimir Putin a călătorit la Minsk, unde s-a întâlnit cu Aleksandr Lukașenko și a anunțat manevre miliare comune cu forțele bieloruse și cu China.
În privința Arcticii, guvernul rus a luat act de mult de schimbările de mediu care au deschis în mod constant coastele arctice ale țărilor din emisfera nordică, făcând să crească traficul maritim în regiunea polară. Kremlinul și-a anunțat recent intenția de a extinde transportul maritim de mărfuri de-a lungul Rutei Mării Nordului în 2023.
Vorbind luna trecută la forumul „Transportul în Rusia”, prim-ministrul rus Mihail Mișustin a anunțat că, de la începutul acestui an, 25 de milioane de tone de marfă au traversat Ruta Mării Nordului. Mișustin a numit dezvoltarea acelei rute una dintre „prioritățile cheie” ale guvernului rus, proiectând necesitatea atingerii unui obiectiv de transport de 80 de milioane de tone de marfă până în 2024 (Vedomosti, 16 noiembrie).
Conștient de potențialele beneficii ale dezvoltării rutei în ciuda dificultăților implicate, în august 2022, guvernul rus a aprobat un document strategic pentru dezvoltarea Rutei Mării Nordului până în 2035, la un cost estimat de aproape 28,75 miliarde de dolari, sau 1,8 trilioane de ruble (RIA Novosti, 4 august). Interesant este că documentul nu menționează de unde va veni finanțarea pentru această dezvoltare.
Nu este surprinzător că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a devenit din ce în ce mai preocupată de activitatea accelerată a Rusiei în Arctica. Dincolo de interesul tot mai mare al Moscovei pentru potențialul comercial al regiunii, din 2005, Rusia a redeschis zeci de baze militare din epoca sovietică în Arctica și și-a modernizat marina, în timp ce dezvoltă noi rachete hipersonice.
De când Putin și-a început „operațiunea militară specială” împotriva Ucrainei, o consecință pentru Rusia a fost că situația geopolitică și militară din Arctica e pe cale de a se schimba, deoarece odată ce Suedia și Finlanda aderă la NATO, șapte din cei opt membri ai Consiliului Arctic vor fi membri ai NATO (ceilalți fiind Danemarca, Norvegia, Islanda, Canada și Statele Unite).
Extinzându-și îngrijorarea dincolo de actualul conflict ruso-ucrainean, NATO a remarcat în acest context că, pe 31 iulie, Putin a semnat decretul „Cu privire la aprobarea doctrinei navale a Federației Ruse”, noua strategie navală angajându-se să protejeze apele arctice „prin toate mijloacele” (Kremlin.ru, 31 iulie). Făcând să crească și mai mult preocupările NATO, în septembrie 2022, navele de război chineze și rusești au făcut un exercițiu comun în Marea Bering (Federalnews24.ru, 27 septembrie).
Toate acestea în contextul în care ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith, le-a cerut membrilor Alianței să aibă o atitudine mai fermă față de China și a avertizat de pericolul unei alianțe ruso-chineze.
Ceilalți aliați nu au respins propunerile făcute de secretarul de stat american Antony Blinken la reuniunea NATO de la București menite să protejeze mai bine infrastructura critică, lanțurile de aprovizionare cu materiale cheie și rețelele cibernetice de influența sau interferența chineză.
Cu toate astea, multe țări europene rămân mult mai puțin opuse Chinei decât Statelor Unite și sunt reticente în a-și pune în pericol relațiile comerciale și economice cu Pekinul, adoptând o poziție prea dură, în timp ce membrii est-europeni se feresc de orice discuție despre viitoarea politică a NATO, care ar distrage atenția de la eforturile de a sprijini Ucraina în vreme ce rezistă bombardamentelor rusești tot mai intense.
