Ungaria a preluat președinția rotativă a blocului celor 27 de națiuni europene în iulie. Orbán a făcut imediat o călătorie surpriză la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, înfuriind mai mulți dintre omologii săi din UE, care au insistat că liderul maghiar nu îi reprezintă.
„Îl voi întreba și pe colegul meu (ministrul afacerilor europene János Bóka) dacă mâine plănuiește vreo călătorie la Moscova, pentru că acesta pare să fie un obicei pentru politicienii maghiari”, a declarat ministrul de Externe luxemburghez Xavier Bettel la reuniunea ținută la Budapesta.
Dincolo de legăturile sale cu Rusia, guvernul lui Orbán și-a iritat partenerii din UE prin promovarea ostilității față de migranți și față de drepturile LGBTQ+ și prin controlul mass-media publice din țara central-europeană. Fonduri UE de milioane de euro au fost, de asemenea, înghețate din cauza îngrijorărilor cu privire la regresele din Ungaria în domeniul democrației.
Bettel, colega sa belgiană Hadja Lahbib și ministra irlandeză pentru afaceri europene, Jennifer Carroll McNeill, au declarat că au avut întâlniri comune cu membri ai mass-mediei maghiare, ai societății civile și reprezentanți LGBTQ+ înaintea reuniunii de marți din capitala maghiară, prezidată de Bóka.
„Acest lucru este extrem de important pentru noi în Irlanda: drepturile omului, libertățile fundamentale, statul de drept”, a declarat Carroll McNeill. „Sunt încântată să mă aflu aici, alături de colegii mei, pentru a discuta în continuare despre statul de drept și despre preocupările pe care le avem și care au legătură cu viitorul Europei.”
Reproșuri în direct
Miniștrii și-au făcut declarațiile direct în fața unei camere de televiziune maghiare, fără a fi solicitați de reporteri. A fost o manifestare publică neobișnuită și potențial stânjenitoare pentru Ungaria, având în vedere că țările membre ale UE rareori se critică reciproc în public - observă AP.
Belgiana Lahbib a spus că președinția maghiară UE ar trebui să ridice punți între țări, sugerând indirect că face tocmai contrariul. Ea a îndemnat Budapesta să renunțe la dreptul de veto asupra fondurilor UE care contribuie la furnizarea de arme către Ucraina.
În semn de protest față de comportamentul Ungariei, multe țări UE au trimis oficiali de nivel inferior la reuniunile găzduite de această țară. Săptămâna trecută, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a mutat o reuniune a miniștrilor de externe ai blocului de la Budapesta la Bruxelles.
La reuniunea de marți, lucrurile au fost duse la un nou nivel, notează AP.
„Pentru mine a fost important să fiu astăzi la Budapesta”, a reflectat Bettel. „Dar a fi aici înseamnă și a vorbi cu voce tare”.
Mandatul Ungariei la cârma UE se încheie la 31 decembrie.
Ca fluturii spre lampă
Criticile exprimate de europeni la adresa călătoriilor liderilor maghiari în Rusia au venit la numai câteva zile după ce ministrul de Externe Péter Szijjártó a postat poze din vizita sa la sediul Gazprom din St. Petersburg, unde a discutat cu șeful concernului energetic rusesc, Aleksei Miller, despre livrările de gaze.
Șeful diplomației maghiare a mers în Rusia imediat după o reuniune cu colegii săi din UE, de la Bruxelles, făcându-i pe unii să noteze ironic că s-a dus să dea raportul.
În apărarea lor, liderii maghiari își prezintă asemenea deplasări ca „misiuni de pace” sau dovezi de „realism politic”, contrastându-le cu pozițiile celorlalte țări din UE, pe care le consideră „pro-război” și „nebunești”.
Din când în când, însă, liderii UE nu se feresc să spună Ungariei limpede că nu poate face chiar ce vrea - fără să suporte consecințele.
La conferința de securitate Globsec de la Praga, din weekendul trecut, în prima său apariție publică de la obținerea unui al doilea mandat de președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat că „unii politicieni din cadrul Uniunii noastre și chiar din această parte a Europei tulbură apele conversației noastre despre Ucraina. Ei dau vina pentru război nu pe invadator, ci pe invadat; nu pe pofta de putere a lui Putin, ci pe setea de libertate a Ucrainei”.
Ea a adăugat, potrivit site-ului Poltico: „Așa că vreau să îi întreb: I-ați învinovăți vreodată pe maghiari pentru invazia sovietică din 1956? I-ați învinovăți vreodată pe cehi pentru represiunea sovietică din 1968? Răspunsul la aceste întrebări este foarte clar: comportamentul Kremlinului a fost ilegal și atroce atunci. Iar comportamentul Kremlinului este ilegal și atroce și astăzi.”
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
