Linkuri accesibilitate

Minorii în penitenciare: un sistem „neadaptat” și „discriminatoriu”


Penitenciarul pentru minori de la Goian.

Avocata Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu atrage atenția că autoritățile moldovene au restanțe mari atunci când vine vorba de respectarea drepturilor minorilor din sistemul penitenciar. Situația copiilor care au ajuns după gratii a fost discutată azi în cadrul unor audieri publice organizate de Comisia parlamentară pentru drepturile omului și relații interetnice. Dezbaterile au scos la iveală probleme legate de condițiile de detenție, alimentație, asistență medicală și juridică, inclusiv în asigurarea dreptului la educație și siguranță.

Minorii în penitenciare: un sistem „neadaptat” și „discriminatoriu”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:53 0:00

Drepturile minorilor care ajung în conflict cu legea sunt deseori nesocotite, începând cu etapa de urmărire penală, constată Maia Bănărescu, avocata poporului pentru drepturile copilului. Ea atestă probleme de asistență juridică, semnalate de tinerii care ajung după gratii și care spun că și-au întâlnit avocatul abia în sala de judecată, nu au cunoscut materialele dosarului și nici capetele de acuzare.

În așteptarea sentinței, minorii sunt deținuți în izolatoare de urmărire penală împreună cu adulții și, chiar dacă celulele sunt separate, mediul în care stau le influențează ulterior comportamentul, mai ales că uneori șederea lor acolo se întinde și până la doi ani, susține Maia Bănărescu:

Noi cunoaștem că subcultura este cea mai periculoasă pentru dezvoltarea copilului...

„Da, el are un comportament deviant la vârsta lui, dar el nu este format ca personalitate, încă se poate de plămădit din el. Dar, aflarea lui și depășirea termenului care trebuie să fie în faza de urmărire penală, duce la aceea că el este pătruns de această cultură criminală din penitenciarele adulte. Și apoi, ajungând în penitenciarul 10, nu toți pot să-și remodeleze acel comportament. Noi cunoaștem că subcultura este cea mai periculoasă pentru dezvoltarea copilului.”

Așa cum descrie situația avocata copilului, Maia Bănărescu, izolatoarele preventive nu pot oferi decât condiții degradante, inclusiv pentru că sunt insalubre și nu corespund necesităților sanitare.

De altfel, și Penitenciarul pentru minori de la Goian, considerat ani la rând o închisoare conformă standardelor europene, care oferă un program de detenție prietenos, și-a atras critici din partea avocatei poporului.

Ea spune că după o sistare a vizitelor, cauzată de pandemie, a descoperit în primăvara acestui an o situație alarmantă: în celule era frig, de pe pereți cădea tencuiala, blocurile sanitare erau murdare și slab iluminate.

Maia Bănărescu mai spune că minorilor li să dă o cantitate prea mică de alimente iar educația este o formalitate:

„Vin copii care sunt analfabeți, trebuie să recunoaștem. Educația nu poate fi asigurată, pentru că sunt diferite vârste, așa ni se spune. Nu întotdeauna pedagogii vin în penitenciare, să se deplaseze în instituțiile comunitare, la fel, nu au posibilitate și nu putem vorbi nici despre respectarea dreptului la educație.”

Pe hârtie însă, condițiile în care își ispășesc pedeapsa minorii arată altfel. În timpul dezbaterilor din cadrul comisiei parlamentare de profil, reprezentanții mai multor entități au vorbit despre investiții în infrastructură, programe de educație și nicidecum lipsa de manuale pe care au atestat-o cei care au vizitat penitenciarul.

Nu se oferă asistență, protecție și siguranță copiilor...

60 de minori sunt actualmente după gratii. Ceslav Panico, membrul Consiliului pentru prevenirea torturii spune că jumătate dintre ei riscă să revină în sistem după ispășirea pedepsei, anume din cauza condițiilor în care au fost deținuți:

„Sistemul penitenciar este discriminatoriu și nu este adaptat în genere copiilor. Și anume din perspectiva că nu se oferă asistență, protecție și siguranță a copiilor și nu corespunde necesităților de dezvoltare a copiilor. Chiar nu-i posibil ca sistem, acești 60 de copii, la trei milioane de oameni, noi să-i asistăm, pentru ca să nu avem 52% recidivă.”

Ceslav Panico atrage atenția că între timp, eforturile de prevenție a delicvenței juvenile sunt sporadice și prin urmare, nu aduc rezultate. Membrul Consiliului pentru Prevenirea Torturii este de părere că detenția trebuie să fie cea din urmă măsură aplicată, în interesul copiilor fiind mai degrabă căile alternative de responsabilizare și reeducare.

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG