La numai câteva ore după ce vehiculul a fost lansat din Florida spre Lună, compania Astrobotic a anunțat că misiunea este în pericol. Modulul lunar Peregrine nu a putut să se plaseze într-o poziție orientată spre soare, cel mai probabil din cauza unei probleme de propulsie, potrivit Astrobotic.
Din cauza orientării greșite, nava spațială nu a mai putut să își încarce bateriile.
Problema bateriei a fost ulterior rezolvată, dar Astrobotic nu a reușit să corecteze problema apărută la cu sistemul de propulsie al modulului de aselenizare robotic Peregrine.
Compania a exclus apoi posibilitatea ca aselenizarea programată pe data de 23 februarie să mai aibă loc.
La puțin timp după lansarea rachetei Vulcan și a modulului Peregrine, Astrobotics a publicat fotografii ale modulului aflat în spațiu.
Specialiștii de la Astrobotics au spus că materialul distorsionat care se vede în fotografii trădează, de asemenea, o anomalie a sistemului de propulsie.
Sonda lunară, numită Peregrine, după cea mai rapidă pasăre din lume, părea să aibă o primă etapă a călătoriei sale pe deplin reușită după ce a decolat pe o rachetă Vulcan Centaur dezvoltată de Lockheed Martin și Boeing United Launch Alliance.
Apoi, Astrobotic a transmis că Peregrine a început cu succes să comunice cu Deep Space Network al NASA.
„După activarea cu succes a sistemelor de propulsie, Peregrine a intrat într-o stare operațională sigură”, arată un comunicat al companiei.
După aceea, însă, modulul Peregrine a experimentat „anomalia” care a lăsat vehiculul îndreptat departe de soare și incapabil să-și încarce bateria.
Controlorii misiunii „au dezvoltat și executat apoi o manevră improvizată pentru a reorienta panourile solare spre Soare”, potrivit Astrobotic.
Manevra de reorientare a avut succes, însă echipa nu a reușit să își folosească optim sistemul de propulsie pentru a putea ajunge să aterizeze lin pe Lună.
Miza misiunii peregrine
Compania Astrobotic Technology din Pittsburgh a dezvoltat Peregrine în cadrul unui contract de 108 milioane de dolari cu NASA.
Vehiculul a fost proiectat de la început pentru a fi relativ ieftin, viziunea NASA fiind aceea de a reduce costul instalării unui modul robotizat pe Lună, prin implicarea sectorului privat în construirea acestor echipamente.
CEO-ul Astrobotic, John Thornton, a declarat pentru CNN pe 2 ianuarie că vede această primă lansare ca pe o misiune de testare.
Joel Kearns, administrator asociat adjunct pentru explorare la Direcția Misiunii Științifice a NASA, a emis o declarație luni, spunând: "Fiecare succes și eșec sunt oportunități de a învăța și de a crește. Vom folosi această lecție pentru a propulsa eforturile noastre de a avansa știința, explorarea și dezvoltarea comercială a Lunii.
Abandonarea încercării sale de aselenizare marchează o pierdere majoră nu numai pentru Astrobotic, ci și pentru NASA și alte țări și instituții cu sarcini utile la bordul modulului Peregrine.
Compania nu va putea testa o manevră de aselenizare lină, care s-a dovedit a fi un pas extrem de dificil în orice misiune pe Lună.
La bordul vehiculului Peregrine se află cinci instrumente științifice de la NASA și alte 15 încărcături de la mai multe organizații și țări.
