Stanislav Tomáš, un etnic rom din Cehia, a murit la 19 iunie în urma unei operațiuni de poliție asemănătoare cu aceea petrecută în mai 2020 la Minneapolis, soldată cu moartea lui George Floyd. Incidentul, chiar înainte să fie elucidat, a scos la lumină din nou rasismul larg-răspândit în societatea cehă, inclusiv la nivelul liderilor politici.

Moartea lui Stanislav Tomáš, la 46 de ani, a survenit după ce poliția a fost chemată să rezolve o altercație într-un cartier sărac, din orașul Teplice, în nordul Cehiei.

Potrivit poliției, polițiștii l-au găsit pe Tomáš culcat pe asfalt – iar când i s-au adresat, a sărit la ei, încercând să-i „zgârie” și să-i „muște”.

O înregistrare video făcută de un martor, îl arată pe unul din cei trei polițiști aflați în misiune ținându-l cu genunchiul pe gât la pământ pe Tomáš, încătușat, vreme de câteva minute. Tomáš a murit la scurt timp, în ambulanță.

Cauza oficială a morții este o supradoză de pervitin (anfetamină), dar rudele și activiștii pentru drepturile omului au îndoieli.

Filiala din Cehia a organizației Amnesty International a calificat intervenția polițiștilor drept „brutală și ilegală”.

Conducerea poliției și guvernul Cehiei și-au exprimat de îndată solidaritatea cu polițiștii, insistând că romul a fost drogat și agresiv. Această variantă a fost popularizată prioritar de presă, cu titluri ca „Drogatul a mușcat polițiștii. Cu toate acestea, romii protestează” (ziarul Expres). „Îmi pare rău de fiecare viață umană pierdută și transmit condoleanțe familiei, dar este adevărat următorul lucru: că domnul respectiv a consumat droguri; dacă nu le lua, încă ar fi printre noi”, a scris pe Twitter ministrul de interne, vicepremierul social-democrat Jan Hamáček.

Premierul populist Andrej Babiš, care se pregătește de alegerile din octombrie, a mulțumit polițiștilor înainte să se fi anunțat vreo concluzie a anchetei preliminare, apreciind că „nu au avut o misiune ușoară”. El a mai spus, în ce-l privește pe Tomáš, că „un cetățean onorabil, normal, nu ajunge în asemenea situație”.

Poliția a făcut publice, ulterior, imagini video dinaintea incidentului, în care romul – neînarmat – izbește cu pumnii și cu capul într-o mașină parcată ca dovadă că ar fi fost periculos.

Conducerea poliției a stabilit, preliminar, că polițiștii au procedat corect, dar a promis să continue ancheta internă.

Miercuri, 23 iunie, Consiliul Europei a făcut apel la autoritățile Cehiei să ancheteze moartea lui Tomáš în mod „cuprinzător și transparent”. Consiliul Europei s-a declarat „îngrijorat” de imaginile video ale incidentului. În replică, Ministerul de Externe de la Praga a spus că este gata să prezinte forurilor internaționale rezultatele anchetei.

Obudsmanul pentru drepturile omului din Cehia, Helena Válková, a făcut apel la anchetarea „prioritară” a morții lui Tomáš, avertizând că aceasta este necesară și pentru detensionarea tensiunii la Teplice.

Sâmbătă, 26 iunie, la o săptămână după incident, sute de oameni, mai ales romi și activiști pentru drepturile omului, s-au adunat la locul faptei în orașul Teplice, ca să cinstească memoria lui Tomáš și să deplângă brutalitatea poliției și inegalitatea rasială din societatea cehă.

Mai mulți vorbitori au subliniat că deși victima s-a comportat nepotrivit, deși era sub influența drogurilor, asta nu justifică acțiunea polițiștilor, pe care au numit-o „execuție”.

„De ce ne fură viitorul? – a întrebat retoric un vorbitor la miting. „Numai pentru că suntem negri? Noi trăim aici, plătim taxe aici, construim case aici, și vrem să trăim aici”.

După miting, o parte din demonstranți s-au îndreptat spre secția de poliție într-un marș neautorizat, fiind opriți de polițiști cu scuturi și bastoane.

Demonstranții au purtat pancarte pe care se putea citi, în engleză: „Roma lives matter” (Viețile de romi contează) și în cehă „Sunt rom, sunt om!”

S-a scandat „Rușine” la adresa poliției, și la adresa politicienilor de dreapta cu vederi anti-rome.

Sondajele de opinie și studiile UE arată constant că societatea cehă este una din cele mai puțin inclusive și prietenoase față de minoritatea romă, cu toate că aceasta este proporțional mult mai mică decât în alte țări din regiune, ca Bulgaria, România, sau Slovacia vecină.

Atitudinile antirome au o lungă tradiție.

După 1989, a devenit mai cunoscută politica de sterilizare sistematică a femeilor rome în Cehoslovacia comunistă, ca și rolul jucat de cehi în lichidarea romilor de către naziști.

Periodic, forurile europene fac apel la autoritățile cehe să pună în practică promisiunea de a înceta segregarea școlilor – manifestată decenii de-a rândul prin trimiterea automată a copiilor romi în școli pentru copii cu deficiențe mintale.

La cumpăna dintre milenii, Cehia a făcut de asemenea valuri în presa internațională grație ridicării unui zid care să „apere” casele majorității de vecinii cehi, într-un oraș din nordul țării.

Decenii de-a rândul, politicienii cehi au refuzat desființarea unei ferme de porci aflată pe locul lagărului de concentrare de la Lety, unde au fost omorâți sute de romi în vremea celui de-al doilea război mondial.

Politicienii cehi cu vederi antirome, mai ales din partidele de dreapta, vorbesc despre această comunitate, codificat, ca despre „persoanele neadaptate” (nepřizpusobivé osoby), promițând periodic alegătorilor că vor avea grijă ca ele să nu mai primească alocații și alte venituri bugetare „nemeritate”.

Periodic, portalurile de știri ale comunității rome semnalează cazuri flagrante de discriminare anti-romă – tipice fiind refuzul angajării lor, odată ce angajatorul află că sunt romi, refuzul, uneori afișat dinainte, de a închiria apartamente romilor ș.a.