La finele săptămânii trecute, Uniunea Europeană a anunțat că debursează 50 de milioane de euro R. Moldova în calitate de asistență macro-financiară pentru a ajuta guvernul să răspundă la criza economică generată de pandemia de COVID-19. Într-un interviu oferit în exclusivitatea Europei Libere, proaspătul șef al Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks, a declarat că dialogul cu R. Moldova se va baza în continuare pe condiționalități, fiind vorba de reformarea justiției, combaterea corupției și respectarea drepturilor omului. Evoluția dialogului dintre R. Moldova și Uniunea Europeană a fost analizată într-o dezbatere organizată de agenția de știri IPN.
La scurt timp după preluarea puterii, guvernarea, dominată de formațiunea pro-prezidențială PAS, a declarat că în următorii ani va promova activ o apropiere a țării de Uniunea Europeană. Poziția a fost exprimată inclusiv în cadrul recentei vizite pe care șefa cabinetului de miniștri Natalia Gavrilița a întreprins-o la Bruxelles. În perioada guvernării PD și PSRM, relația R. Moldova cu Uniunea europeană a fost una „cu urcușuri și coborâșuri”, mai ales după furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Iată de ce, este puțin probabil ca UE să renunțe la „regimul de condiționalitate” adoptat în relația cu guvernul de la Chișinău, explică expertul Institutului de politici și reforme europene de la Chișinău, Mihai Mogîldea:
„Acest cadru de condiționalitate e gândit pentru a responsabiliza guvernările de la Chișinău va rămâne unul actual inclusiv în raport cu guvernarea actuală. Uniunea Europeană nu va mai opera în relația cu R. Moldova strict pe anumite simpatii de ordin politic sau de anumite legături pe care le-ar putea avea familiile de partide europene cu partidele din R. Moldova.”
Ce condiționalități anume formulează Uniunea Europeană? Cel mai des se face trimitere la randamentul eforturilor de a recupera banii extrași fraudulos de la bănci, de a combate corupția și a reforma justiția. Deloc întâmplător, observă politologul Dionis Cenușa, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, sunt domeniile cheie fără de care nu se poate vorbi de o apropiere veritabilă de standardele europene:
„Reforma justiției este una dintre cele mai importante pentru R. Moldova, deoarece va permite reanimarea statului de drept și a instituțiilor de stat, astfel încât acestea să activeze în baza legii, nu în baza influenței cleptocrației, oligarhice sau de orice alt fel, din cauza cărora R. Moldova a avut de suferit în domeniul sectorului bancar etc.”
Fără a pune la îndoială necesitatea unui dialog constant cu Uniunea Europeană, politologul Victor Stepaniuc, fost vicepremier pe timpul guvernării comuniste, a atras atenția că actuala guvernare riscă să „înghețe” relația cu Federația Rusă. El se așteaptă ca în viitorul apropiat să fie organizate întrevederi cu oficialii din Federația Rusă la nivelul celor întreprinse la Bruxelles:
„Cum s-au făcut vizite în țările vecine și la Bruxelles, tot așa trebuia președinta în aceste zece luni de zile de când guvernează să găsească timp să plece la Moscova. Desigur, vizita lui Kozak a fost un semnal, dar nu este de ajuns, pentru că economia noastră, mai ales sectorul agrar și cel energetic, este legat strict cu Rusia. Problema contractului la gaz trebuia de văzut anterior. Cu Rusia trebuie discutat la nivel de echilibru.”
Executivul de la Chișinău s-a angajat să negocieze o nouă înțelegere cu Gazprom privind livrarea de gaze în această iarnă. În septembrie a expirat precedentul contract, iar până la încheierea unei nou acord, autoritățile moldovene vor procura gaze naturale la prețul de 790 de dolari pentru mia de metri cubi, un preț de șase ori mai mare decât anterior, dar mult sub cotele la care a ajuns prețul gazului pe piețele internaționale.
