Știrea vine după ce un cotidian britanic de frunte a adus la lumină un document atestând că un predecesor al lui Charles a avut acțiuni într-o companie specializată în comerțul cu sclavi.
Palatul Buckingham a dat publicității o declarație după ce ziarul Guardian l-a contactat în legătură cu implicarea succesivă a mai multor monarhi britanici în înrobirea africanilor.
Guardian, cotidian cu orientare de centru-stânga, a publicat un document inedit despre transferul în 1689 al unor acțiuni în valoare de 1000 de lire la Royal African Company, care făcea comerț cu sclavi. Transferul a fost făcut către regele William III de către Edward Colston, viceguvernatorul companiei.
Palatul Buckingham nu a comentat documentul, dar a spus că sprijină un proiect de cercetare a implicării monarhiei în comerțul cu sclavi. Istorici specializați în această chestiune au salutat cu rețineri declarația, spunând că mai rămân multe de făcut.
Un purtător de cuvânt al Palatului a declarat: „Este o chestiune pe care Maiestatea Sa o ia foarte în serios. Cum a spus Maiestatea Sa la o reuniune de șefi de guvern în Ruanda, anul trecut: Nu pot descrie profunzimea regretului meu personal față de suferința atâtor oameni, în vreme ce eu însumi îmi adâncesc în continuare cunoștințele despre impactul de durată al sclaviei. ”
Guardian notează că Edward Colston a devenit o figură notorie după ce istoricii și activiștii din Bristol, orașul lui natal din sudul Angliei, i-au pus sub semnul întrebării reputația pozitivă – o acțiune care a culminat cu aruncarea în mare de către protestatarii Black Lives Matter a statuii sale din Bristol, în 2020.
„Tăcerea Reginei”
Documentul despre transferul de acțiuni al lui Colston către regele William III a fost descoperit în arhivele londoneze de dr. Brooke Newman, istoric la Virginia Commonwealth University, în ianuarie.
Ea lucrează la o carte numită „Tăcerea Reginei” despre implicarea monarhiei britanice în sclavie și despre faptul că ea nu a fost recunoscută încă. Newman lucrează în cadrul proiectul „Cotton Capital”, pornit ca investigație a legăturilor istorice ale ziarului Guardian însuși cu comerțul cu sclavi.
„Nu încape nicio îndoială că secolele de investiții în sclavia africană și comerțul cu sclavi au contribuit enorm la consolidarea statutului, prestigiului și averii familiei regale (britanice) de astăzi” – a spus autoarea. „Profiturile din comerțul cu sclavi și din afacerile bazate pe munca sclavilor au finanțat la rândul lor extinderea imperiului, ceea ce a generat noi și noi bogății pentru Marea Britanie și familiile ei regale”.
Regrete generale
În trecut – notează Guardian – regele Charles și-a exprimat public regretul pentru suferințele provocate de sclavie. Într-un discurs la o reuniune Commonwealth din Ruanda, în iunie 2022, Charles a pus că trebuie găsite modalități de „asumare a trecutului”, inclusiv sclaviei, pe care a numit-o „o perioadă extrem de dureroasă”.
Cu toate acestea, monarhul a fost criticat de participanții la campanii, inclusiv de reprezentanții țărilor din Caraibe, unde sclavii africani au fost siliți să muncească, generații de-a rândul, pe plantații britanice. Criticii au spus că Charles a exprimat doar regrete „generalizate”, fără să menționeze explicit implicarea monarhiei.
Cea mai recentă declarație a lui Charles pare să reprezinte un pas spre o recunoaștere a acestei implicări și va asigura o atenție publică sporită la cercetările promise de Palatul Buckingham, crede Guardian.
Brooke Newman, autoarea cărții „Tăcerea Reginei”, a numit declarația regală „o evoluție interesantă”. Ea a adăugat însă că, deși cuvintele lui Charles pot suna „progresiv”, este nevoie de o investiție mult mai amplă decât cea preconizată în prezent, dacă e să scoatem la lumină tot adevărul.
Ziarul Guardian a anunțat la 28 martie că o investigație privind împrejurările înființării sale în secolul XIX la Manchester a descoperit că principalul său fondator și sponsorii lui aveau legături cu sclavia, într-o vreme când Manchester era unul din centrele industriei textile bazate pe prelucrarea bumbacului produs de sclavi. Ziarul și-a cerut scuze și a anunțat un program de mărire a diversității în propria redacție și în presa britanică.
