Maia Sandu, primul președinte al Republicii Moldova din ultimii 24 de ani invitat oficial în Franța, a obținut promisiuni călduroase de susținere din partea omologului său francez Emmanuel Macron, relatează Aktual24. Este reprodusă aici declarația liderului de la Elysée: „Alegerea dumneavoastră, a spus Macron, este un mesaj de speranță formidabil” și a adăugat despre Maia Sandu ca este „o personalitate curajoasă care se luptă de mulți ani pentru statul de drept și împotriva corupției”.
Un comentariu al Sabinei Fati, postat de Deutsche Welle Romania și preluat de G4Media, se ocupă de cea mai recentă provocare a Rusiei la Marea Neagră, imortalizată într-o înregistrare video : „un avion de luptă rusesc zburând la mică distanță de distrugătorul american Donald Cook, aflat în apele internaționale, într-un exercițiu militar”. „De ani de zile, avioanele rusești trec razant pe lângă spațiul aerian al României sau chiar îl violează intenționat, instigându-i pe piloții americani, britanici, canadieni, italieni care patrulează, sau se apropie prea mult de navele americane, scrie jurnalista. Moscova testează în acest fel nu doar răbdarea României, ci și pregătirea militarilor NATO aflați în Marea Neagra pentru exerciții sau trimiși aici pentru a veghea granița de Est a Alianței Nord Atlantice. Dacă cineva stă mai prost cu nervii și ripostează, se poate ajunge la un casus belli, adică la un pretext pentru o confruntare armată”. Totul a început după summit-ul NATO din 2008, din România, când „Moscova a înțeles că Marea Neagră ar putea deveni o Mare NATO”. Urmarea – anexarea Crimeii și destabilizarea Ucrainei de est. În present, Rusia poate controla din nou „aproape întrega regiune pontică”. Problema e, arată această analiză, că România se bazează prea mult pe umbrela NATO, deși Generalul American Phillip Breedlove, fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa, a spus în mai multe rânduri că „Rusia are aici capacități militare mai puternice decât cele ale Alianței”.
Protestele „sunt rezultatul prelungirii stagnării economice și sociale”
Într-o sinteză de informații realizată de redactorii spotmedia.ro, în care sunt citați analiști și experți internaționali, e pomenită frica lui Vladimir Putin față de motorul profund al protestelor din Rusia: nu neapărat arestarea lui Navalnîi îi ține în stradă pe protestatari, cât „o nemulțumire publică față de conducătorii Rusiei, cu precădere față de corupția și cleptocrația care se reflectă într-o scădere vizibilă a nivelului de trai”. Protestele „sunt (de fapt) rezultatul prelungirii stagnării economice și sociale”. Experții în politici globale cred că „lunga domnie a lui Vladimir Putin intră în fază terminală” însă ea ar putea dura destul de mult.
În Evenimentul zilei, un articol vorbește despre relativa libertate de expresie păstrată de Vladimir Putin în Rusia, în ciuda propagandei oficiale. Această libertate i-a și permis lui Navalnîi să arate corupția la nivel înalt „mai întâi ca blogger și apoi ca șef al organizației anticorupție din Rusia”. Însă „armistițiul” dintre Putin și opozanții săi a încetat anul trecut. Se pregătesc modificări la Constituție, dar până atunci liderului rus nu-i rămâne decât să instituie și mai mult control asupra societății civile. Cazul Navalnîi ar avea mai multe nuanțe în Rusia, mai arată jurnaliștii de la Evenimentul : „Spre deosebire de Europa și SUA, unde Navalnîi își asumă rapid statutul fără echivoc de «disident rus oprimat», rușii au păreri mixte despre el. Mulți nu sunt siguri dacă l-ar vota dacă ar putea candida la președinție. Alții se declară îngrijorați de mesajul său naționalist”.
