Teama de recrutarea forțată îi determină pe mulți dintre muncitorii kârgâzi din Rusia să se întoarcă în țara lor de origine. Însă unii dintre muncitorii care dețin pașapoarte rusești și sunt eligibili pentru recrutarea militară spun că au fost împiedicați să părăsească Rusia în ultimele săptămâni.
Bekbolat, un kârgâz care a devenit cetățean rus în urmă cu câțiva ani, a declarat că a fost oprit de polițiștii de frontieră ruși pe 22 decembrie 2022, când a încercat să treacă în Kazahstan în drum spre Bișkek, capitala Kârgâzstanului.
„Gărzile de frontieră rusești mi-au explicat destul de politicos: Ești inclus pe o listă de mobilizare, aceasta este legea și nu ai dreptul să pleci în străinătate până pe 12 februarie", a afirmat Bekbolat pentru serviciul kârgâz al RFE/RL pe 17 ianuarie, fără a detalia motivul pentru care a fost aleasă această zi din februarie.
Muncitorul stabilit la Moscova, care nu a dorit să își dea numele complet, nu exclude posibilitatea să fie obligat să meargă să lupte în Ucraina pentru armata rusă care a lansat o invazie la scară largă pe 24 februarie.
Bekbolat, care are în jur de 50 de ani, a declarat că mai mulți dintre cunoscuții săi kârgâzi - de asemenea cetățeni ruși naturalizați - au fost convocați la centrele de recrutare după ce Moscova a anunțat mobilizarea militară la 21 septembrie 2022.
Potrivit lui Bekbolat, mai mulți bărbați kârgâzi „de aproape 60 de ani” au fost trimiși în Ucraina, în ciuda vârstei lor.
Bekbolat a declarat că a fost convocat recent la biroul său local de recrutare din Moscova, dar nu a dat o dată exactă. El a spus că i s-a dat drumul după un interogatoriu și cu un avertisment că dezertarea din forțele armate va fi aspru pedepsită.
„Au fost foarte expliciți. Mi-au spus că orice cetățean rus care a părăsit Rusia după mobilizarea din septembrie [2022] și cei care pleacă acum se vor confrunta cu consecințe grave", a declarat Bekbolat.
RFE/RL nu poate verifica din surse independente afirmațiile lui Bekbolat, dar mulți alți cetățeni ruși naturalizați susțin că au fost opriți la frontieră.
Zafar, un lucrător migrant tadjik din orașul siberian Surgut, a declarat pentru RFE/RL că vărul său în vârstă de 33 de ani - un cetățean rus naturalizat - a fost împiedicat să treacă în Kazahstan.
„A fost trimis înapoi la Surgut, în timp ce altora care călătoreau cu el li s-a permis să se întoarcă [înapoi] acasă [în Asia Centrală], deoarece nu aveau pașapoarte rusești”, a declarat Zafar, care nu a dorit să își dea numele complet. „Polițiștii de frontieră i-au spus vărului meu că bărbații ruși de vârstă de recrutare nu pot pleca deocamdată în străinătate”.
O altă mobilizare?
Moscova a negat că plănuiește o altă mobilizare. Dar oficiali din serviciile de informații și experți militari din Ucraina și Rusia prevăd că nu peste multă vreme se va lansa o nouă convocare militară. Acest lucru a stârnit neliniște în rândul bărbaților central-asiatici veniți în Rusia - atât cei care au pașapoarte rusești, cât și cei care trăiesc și lucrează acolo cu permise de ședere temporară.
Adăugând la temerile lor, șeful Comitetului de Investigații al Rusiei, Aleksandr Bastrikin, a afirmat recent că cetățenii naturalizați trebuie să participe la războiul Moscovei din Ucraina.
Într-un interviu acordat presei ruse la 13 ianuarie, Bastrykin a declarat că au obținut pașapoarte rusești aproximativ 550.000 de persoane din Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan în ultimii cinci ani. Numai în prima jumătate a anului 2022, peste 60 000 de persoane adulte din aceste trei țări au primit cetățenia rusă, a spus el.
Aceștia au acum obligația de a apăra țara, a adăugat Bastrikin. El a mai spus că Rusia trebuie să ofere stimulente - cum ar fi o procedură simplificată de obținere a cetățeniei ruse - altor migranți, pentru a-i atrage să ia parte la ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.
Au existat numeroase relatări potrivit cărora unii migranți fără cetățenie și chiar prizonieri din Asia Centrală au fost trimiși în Ucraina - unii pentru a lupta în rândul forțelor rusești ca soldați cu contract, alții pentru a lucra ca șoferi sau constructori în teritoriile ocupate de Rusia. Numărul lor nu este cunoscut.
Rusia găzduiește milioane de lucrători migranți din Asia Centrală. Guvernele din regiune și-au avertizat cetățenii să nu ia parte la conflicte militare străine.
Politicienii din Bișkek i-au avertizat pe muncitorii kârgâzi care dețin pașapoarte rusești că este posibil ca Kârgâzstanul să nu-i poată ajuta dacă vor avea probleme încercând să scape de mobilizare.
Rusia nu are un acord de dublă cetățenie cu Kârgâzstanul și, prin urmare, nu recunoaște cetățenia kârgâză a cetățenilor naturalizați.
Politicianul kârgâz Emilbek Kaptagaev spune că Rusia are dreptul de a-și trata cetățenii în conformitate cu legile sale și că Kârgâzstanul nu poate face prea multe dacă autoritățile rusești își înrolează cetățenii în armată - chiar dacă aceștia s-au născut în Kârgâzstan.
„Într-adevăr, în teorie, fiecare cetățean are obligația legală de a-și servi țara”, a declarat Kaptagaev. „Autoritățile ruse pot spune că, indiferent dacă ești de etnie rusă, kârgâză, uigură sau dungană, ești cetățean rus și, prin urmare, ești obligat să îți îndeplinești obligațiile față de stat.”
Nu se știe câți cetățeni ruși naturalizați din Kârgâzstan și din alte țări din Asia Centrală au fost recrutați în armata rusă pentru a lupta în Ucraina.
