Linkuri accesibilitate

Natalia Gavrilița: O extindere a războiului în R. Moldova ar declanșa „o implicare mult mai largă a mai multor state”


Natalia Gavrilița: Nu există riscuri iminente de extindere a războiului pe teritoriul Republicii Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:59:00 0:00

Natalia Gavrilița: Nu există riscuri iminente de extindere a războiului pe teritoriul Republicii Moldova

Șefa guvernului Natalia Gavrilița spune că R. Moldova nu ar „rezista mult” fără sprijin occidental în cazul unei agresiuni rusești, dar consideră că, pe moment, nu există „riscul iminent” al extinderii războiului în R. Moldova, „fie pe malul drept, fie pe malul stâng” al Nistrului. Șefa guvernului a vorbit într-un interviu pentru Europa Liberă, realizat de Valentina Ursu pe 5 mai. Ea mai sugerat că o decizie rusească privind extinderea acțiunilor militare pe teritoriul moldovean este improbabilă pentru că R. Moldova este o țară neutră care „nu și-a dorit niciodată și nu a făcut eforturi pentru aderarea la NATO”. Atacarea unei țări ai căror cetățeni dețin în număr mare și cetățenia României membră a UE și NATO ar solidariza opinia publică europeană și ar duce la „o implicare mult mai largă a mai multor state”, a mai spus Gavrilița.

Principalele declarații, pe scurt:

  • Nu există riscuri iminente de extindere a războiului pe teritoriul Republicii Moldova.
  • Incidentele separate din regiunea transnistreană sunt niște încercări de a tensiona situația.
  • Noi accelerăm foarte multe procese, dar nu putem peste noapte să dublăm bugetul Ministerului Apărării și să-l putem implementa. Ca să crești capacitatea unui sector, este nevoie de timp.
  • UE va oferi Moldovei asistență militară non-letală.
  • Este clar că noi nu rezistăm mult timp fără ajutorul partenerilor noștri. În același timp, riscuri iminente nu există și implicarea Moldovei în război ar însemna o implicare mult mai largă a mai multor state.
  • Noi nu avem nevoie de această panglică (așa-numita panglică Sf. Gheorghe), care la moment este o panglică a războiului, pentru ca să celebrăm pacea.
Prima parte a interviului cu premierul Natalia Gavrilița
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:25:00 0:00

Europa Liberă: Sunt peste 70 de zile de când a izbucnit acest război din imediata vecinătate a Republicii Moldova, invazia rusă în Ucraina. Cum se răsfrâng aceste evenimente asupra situației din Republica Moldova, aveți o evaluare clară?

Natalia Gavrilița: „Într-adevăr, avem 71 de zile de un război injust, care a adus consecințe numeroase în toată regiunea și chiar pe tot globul. La moment, noi simțim cel mai mult consecințele economice, antreprenorii noștri au trebuit să-și reorienteze comerțul, vedem rânduri mari de camioane la punctele de trecere a frontierei cu România, inclusiv comerțul din Ucraina acum trece prin punctele de trecere a frontierei României, avem acest val de refugiați, peste 90 de mii de refugiați încă se află în Moldova. Oamenii nu se simt în siguranță, este o oarecare neliniște, o oarecare nesiguranță și toată lumea se întreabă care sunt riscurile, merită să mai rămână, merită să mai investească și cred că acesta este riscul cel mai mare.”

Europa Liberă: Dar riscul de a fi implicată și Republica Moldova în acest război persistă?

Natalia Gavrilița: „Evident că avem îngrijorări și există riscuri, pentru că avem regiunea transnistreană, care este o regiune separatistă, un teritoriu pe care nu-l controlează autoritățile centrale și unde avem o armată străină, armata Rusiei, deci una din țările implicate în război și evident că aceasta creează anumite riscuri și din perspectiva Ucrainei, și din perspectiva malului drept, însă vreau să asigur cetățenii că la momentul actual analiza noastră nu arată riscuri iminente de extindere a războiului pe teritoriul Republicii Moldova, fie pe malul drept, fie pe malul stâng. Și vreau să facem un exercițiu și să ne gândim ce ar însemna în plan global extinderea acțiunilor militare sau a războiului pe teritoriul Republicii Moldova, chiar dacă este teritoriu necontrolat. Aceasta ar însemna că în război este implicată o țară neutră, care niciodată nu și-a dorit și nu a făcut eforturi pentru aderarea la NATO. Și gândiți-vă la opinia publică europeană, ce s-ar întâmpla, care ar fi reacțiile, noi avem și un număr mare de cetățeni cu dublă cetățenie și au cetățenia României, un stat membru UE, un stat membru NATO, deci toată lumea ne ajută să urmărim cu atenție această situație. Noi, guvernul, întreprindem toate eforturile diplomatice pentru ca situația să rămână calmă și să nu permitem escaladarea acțiunilor militare pe teritoriul Republicii Moldova.”

Noi, guvernul, întreprindem toate eforturile diplomatice pentru ca situația să rămână calmă...

Europa Liberă: Dvs. evident că chemați populația la liniște, dar oricum mereu anunțați că autoritățile sunt pregătite pentru orice scenariu, iată să luăm și scenariile bune, dar și scenariile proaste pentru Republica Moldova. În caz că, Doamne ferește, se extinde acest conflict armat rus înspre estul Ucrainei și cuprinde și Republica Moldova, cum se apără Republica Moldova?

Natalia Gavrilița: „Eu nu vreau să discut scenarii ipotetice, pentru că imediat aceste scenarii, cele mai proaste scenarii sunt cele care sunt prezentate la știri, care prind la oameni, deoarece creează această stare de neliniște, de aceea eu vreau să asigur cetățenii că atunci când riscurile se vor schimba, atunci când analiza riscurilor va arăta altceva decât arată acum, noi vom comunica despre acest lucru. Evident că aceste acțiuni care au avut loc în regiunea transnistreană, aceste incidente ne preocupă, ne îngrijorează, dar aceste incidente separate sunt niște încercări de a tensiona situația, dar nu indică faptul că va fi atrasă Republica Moldova în război. Avem riscul de acțiuni hibride sau încercări de a destabiliza situația, de a crea tensiuni interne, de a încerca a rupe această coeziune socială și anume de aceea este foarte important ca oamenii să rămână calmi, să se informeze din surse sigure și să aplice gândirea critică.”

Europa Liberă: Cât de modernizată este astăzi Armata Națională ca să țină piept, eventual, unei virtuale provocări?

Natalia Gavrilița: „Răspunsul este la suprafață, dna Ursu, și cred că fiecare cetățean îl cunoaște: nu s-a investit în capacitățile Armatei Naționale, cum nu s-a investit în infrastructură, cum nu s-a investit în programe pentru oameni, în antreprenori. Atunci când statul nu lucrează pentru oameni, nu lucrează pentru interesul public, dar lucrează pentru niște grupuri corupte sau niște grupuri oligarhice, atunci are de suferit fiecare sector. Evident că noi nu putem compensa ceea ce nu s-a construit timp de 30 de ani în doar câteva luni, dar putem îmbunătăți, de exemplu, capacitatea noastră de comunicare, să avem anumite protocoale îmbunătățite de acțiune în caz de anumite riscuri și iată cu aceste lucruri s-a ocupat guvernul, de fapt de la începutul mandatului, dar mai ales după declanșarea războiului în Ucraina.”

Europa Liberă: Dar în ultimele zile atât președinta Sandu, cât și Dvs. ați spus că e nevoie de mai multe investiții care trebuie făcute în armată. Cât poate direcționa bugetul național, cât ar trebui să direcționeze în sumă bănească guvernul pentru Armata Națională, pentru că azi, dacă analizăm produsul intern brut, e un procent foarte mic?

Natalia Gavrilița: „E un procent foarte mic, în același timp și capacitatea noastră de absorbție este mică. Haideți să ne uităm la bugetele anilor trecuți în toate domeniile, de fiecare dată am avut deficite mari și după ce ne-am uitat la sfârșitul anului la executarea bugetului am văzut că nu am putut cheltui sumele pe care le-am prevăzut în buget, mai ales pentru proiecte de infrastructură. De aceea, noi trebuie, pe de o parte, să creștem aceste sume și iată a fost votată în lectura a doua rectificarea bugetului unde este crescut bugetul Ministerului Apărării, dar și bugetul multor altor sectoare din veniturile adiționale pe care le avem, din asistența adițională pe care o primim noi am crescut alocările practic pentru toate sectoarele, inclusiv pentru Ministerul Apărării. Avem și asistență din partea partenerilor, de exemplu, pentru serviciul medical, pentru batalionul de ingineri, pentru capacități de comunicare, capacități de apărare a spațiului informațional sau această securitate cibernetică, deci avem mai multe planuri, dar nu putem peste noapte să dublăm bugetul și să-l putem implementa. Oricum, pentru ca să crești capacitatea unui sector, este nevoie de timp. Noi accelerăm foarte multe procese, în același timp trebuie să fim realiști că, de exemplu, ca și în domeniul vamal nu putem dubla numărul de piste fără a restructura infrastructura, fără a lărgi drumul, exact la fel și în domeniul militar, fără ca să facem o reformă, să avem mai mulți militari pe contract, să avem instruiri, exerciții, atunci o dublare a bugetului nu neapărat va duce la o dublare a capacității.”

O dublare a bugetului ministerului apărării nu neapărat va duce la o dublare a capacității...

Europa Liberă: Dvs. ați amintit că și partenerii externi oferă ajutor. Când e vorba despre ajutorul militar din partea partenerilor externi, la ce vă referiți?

Natalia Gavrilița: „Bunăoară, chiar președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că, prin intermediul Instrumentului European pentru Pace, care este un instrument financiar nou al UE, va fi oferită asistență non-letală, și anume asistență pentru serviciul medical, pentru geniști, pentru batalionul de ingineri, sunt capacități ale armatei care nu țin direct de capacitățile de luptă. În același timp, ne amintim, chiar și înainte de război, când am avut ședința comună a guvernelor Moldovei și României, am semnat un acord de colaborare în domeniul instruirii militare. Deci sunt astfel de programe pe care le avem și prin care încercăm să creștem treptat capacitatea Armatei Naționale și acesta nu este un proces care a început odată cu războiul, este un proces pe care l-am început înainte, dar războiul, evident, accelerează anumite procese, prioritizează cumva domeniile pe care ne concentrăm, dar avem nevoie de reforme în toate domeniile. În ultimii 30 de ani, din păcate, s-a prioritizat interesul unor grupuri și nu s-a investit în capacitățile statului și iată acum ne trezim că nu avem suficiente puncte de trecere cu România, pentru că nu s-a construit niciun pod în ultimii 30 de ani și doar la sfârșitul anului trecut am semnat acordul pentru construcția podului Ungheni-Ungheni, nu s-a construit linia electrică de tensiune înaltă, nu s-a investit în educație, în capacitățile militare...”

Europa Liberă: Dar dacă, eventual, Republica Moldova ar fi implicată împotriva voinței sale într-un război are cu ce se apăra, cu ce tehnică se apără?

Natalia Gavrilița: „Nu vreau să discut asemenea scenarii ipotetice, este clar că noi nu rezistăm mult timp fără ajutorul partenerilor noștri. În același timp, riscuri iminente nu există și implicarea Moldovei în război ar însemna o implicare mult mai largă a mai multor state.”

Europa Liberă: Dialogul dintre Chișinău și Tiraspol astăzi aduce pace în regiune?

Natalia Gavrilița: „Dialogul întotdeauna contribuie la pace. Vom discuta cu toate părțile, cu toate țările atunci când este vorba despre promovarea interesului cetățeanului Republicii Moldova și evident că orice dialog ajută la dezamorsarea unor anumite tensiuni și contribuie la pace și stabilitate dacă există și bună intenție din partea celuilalt participant la dialog.”

Europa Liberă: Dar riscul implicării Republicii Moldova într-un eventual război, se pliază viziunile celor de la Chișinău cu viziunile celor de la Tiraspol pe acest subiect?

Eu sunt absolut sigură că oamenii își doresc pace și stabilitate...

Natalia Gavrilița: „Eu sunt convinsă că pe malul drept, pe malul stâng, în fiecare raion din Unitatea Autonomă Găgăuză, eu sunt absolut sigură că oamenii își doresc pace și stabilitate, chiar dacă acum nu funcționează formatul 5+2, pentru că Rusia și Ucraina, care sunt două țări participante la acest format cu statut de mediatori, se află în război. Deci este clar că acest format la moment nu poate funcționa, însă avem grupurile de lucru care sunt funcționale, avem dialog prin intermediul Biroului de Reintegrare și vicepremierului pentru reintegrare Oleg Serebrian, am avut acum negocierile pe furnizarea energiei electrice și pe alte subiecte de actualitate. Evident că facem și un schimb de opinii referitor la securitatea din regiune. La moment, interesul tuturor este să asigurăm pacea și stabilitate pe întreg teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Faptul că mai mulți cetățeni din stânga Nistrului acum vor să obțină cetățenia Republicii Moldova ar însemna o apropiere a celor două maluri ale Nistrului?

Natalia Gavrilița: „Cred că sunt multe persoane care acum doar vor să-și ia documentul oficial, pentru că înainte nu s-au gândit că au nevoie de el, dar acum se gândesc și în caz că trebuie să folosească acest document este mai bine să-l aibă.”

Europa Liberă: Apropo, Dvs. sunteți originară din Mălăiești, Grigoriopol, când ați mers ultima dată la baștină?

Natalia Gavrilița: „Mulți ani în urmă, înainte de a deveni ministru al finanțelor în 2019; după ce au decedat buneii mei, am mers mai rar la Mălăiești.”

Europa Liberă: Despre neutralitate. E prețioasă această neutralitate consfințită de Legea Fundamentală a Republicii Moldova, pentru că analiștii au făcut anumite evaluări și spun că e mult mai costisitor să ai acest statut de țară neutră, decât ai face parte dintr-un bloc?

Natalia Gavrilița: „Neutralitatea, cel mai important, este un concept susținut de oamenii noștri. Oamenii văd neutralitatea ca această expresie a dorinței de a menține pacea și stabilitatea pe teritoriul nostru, oamenii noștri nu vor război și evident că după această perioadă trebuie să avem o discuție mult mai profundă și plină de conținut despre ce înseamnă statutul de neutralitate. Statutul de neutralitate nu înseamnă, de exemplu, că nu-ți dezvolți anumite capacități de apărare. Să ne uităm la Elveția, de exemplu. Chiar dacă este un stat neutru, oamenii din Elveția trec anumite cursuri de pregătire, există anumite reguli pentru deținerea armelor, această țară are capacități militare, a investit în capacități militare.”

Oamenii noștri nu vor război și evident că după această perioadă trebuie să avem o discuție mult mai profundă și plină de conținut despre ce înseamnă statutul de neutralitate...

Europa Liberă: Bine, acest război ruso-ucrainean a făcut multe țări să-și revizuiască statutul de stat neutru și să ceară, de exemplu, aderarea la Alianța Nord-Atlantică.

Natalia Gavrilița: „Exact. Aceste țări acționează în baza sentimentului popular, inclusiv în baza opiniei publice care s-a schimbat după începerea acestui război. De aceea, eu cred că noi nu neapărat trebuie să spunem că neutralitatea este benefică sau nu, dar trebuie să avem o discuție plină de conținut despre ce presupune acest statut de neutralitate și cum ne ajută în asemenea situații.”

Europa Liberă: Pentru că acest statut de neutralitate nu a fost respectat în 30 de ani de Federația Rusă, care are staționată armata pe teritoriul Republicii Moldova.

Natalia Gavrilița: „Într-adevăr așa este. În același timp, haideți să ne uităm la Ucraina. Ucraina a avut garanții de securitate din partea mai multor state, inclusiv state europene, care au fost acordate atunci când Ucraina a renunțat la armele nucleare prin Tratatul de la Budapesta și, oricum, nu au salvat-o de război. Deci, aceste garanții nu au fost suficiente, anume de aceea majoritatea țărilor lumii sunt unite în condamnarea acestui război, pentru că nu au fost respectate anumite norme, anumite înțelegeri și dacă nu putem avea încredere în dreptul internațional, nu putem avea încredere în dreptul fiecărei țări la autodeterminare, la alte drepturi care sunt considerate deja de mulți ani ca fiind înțelese de la sine, atunci se schimbă felul în care vedem lumea. Și cred că aici va fi dialogul global în următoarea perioadă, se va concentra pe noi reguli care ar asigura că nu mai avem războaie și nu sunt încălcate normele dreptului internațional.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, ce vor marca cetățenii Republicii Moldova pe 9 mai?

Natalia Gavrilița: „Pe 9 mai, cetățenii Republicii Moldova vor celebra sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și instaurarea păcii pe continentul european.”

Europa Liberă: Disputa cea mai mare se duce acum pe subiectul purtării sau interzicerii simbolurilor panglicii „Sf. Gheorghe”. Cei de la Comrat au luat o decizie la nivel local, ne interesează și poziția Dvs. Totuși, cum se vor calma spiritele, ca să nu se ajungă la provocări care ar putea să ia proporții și mai mari?

Natalia Gavrilița: „Îmi pare rău că a fost adoptată această lege la Comrat, mai ales că ea nu este o lege pe care Adunarea Populară o poate adopta, ea vine în contradicție cu legislația națională și, de fapt, este vorba despre două acte juridice – o lege și o hotărâre. Hotărârea deja a fost publicată și a fost și suspendată acțiunea acestei hotărâri, legea încă nu a fost publicată, deci încă nu a fost atacată de oficiul teritorial, dar dincolo de aceste detalii juridice, ceea ce este important ca toți cetățenii să înțeleagă este că acest simbol, această panglică este utilizată acum într-un război activ între Rusia și Ucraina. În Ucraina este o adevărată tragedie și catastrofă, mor civili, mor femei, mor copii și cei care au intrat în Ucraina folosesc această panglică.”

Europa Liberă: Rusia?

Noi nu avem nevoie de această panglică, care la moment este o panglică a războiului, pentru ca să celebrăm pacea...

Natalia Gavrilița: „Rusia, exact. Și iată, eu mă gândesc cum celebram 9 mai cu familia, când era în viață bunelul care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, nu era nici urmă de această panglică și, oricum, noi celebram că a rămas în viață, celebram că este pace, ne rugam pentru pace de fiecare dată. Deci, noi nu avem nevoie de această panglică, care la moment este o panglică a războiului, pentru ca să celebrăm pacea. Și eu cred că foarte mulți cetățeni își dau seama despre acest lucru, nu este vorba despre etnie, naționalitate, uitați-vă că țări din Asia Centrală, cum ar fi Kîrgîzstanul, Kazahstanul au interzis panglica și chiar au interzis parada sau manifestațiile de 9 mai doar pentru că nu este momentul potrivit. Deci nu dansezi la înmormântarea vecinului, este o chestie de bun-simț să celebrăm altfel, să celebrăm prin simbolurile păcii și nu prin simbolurile războiului. Și este foarte important ca fiecare cetățean să înțeleagă acest lucru, noi suntem într-o situație de urgență, avem dreptul să oprim manifestațiile publice, nu le oprim, noi nu oprim celebrarea zilei de 9 mai ca o zi în care s-a instaurat pacea.”

Europa Liberă: Forțele de menținere a ordinii publice sunt capabile să mențină ordinea publică în data de 9 mai, au capacități suficiente?

Natalia Gavrilița: „Forțele de ordine din Republica Moldova vor face tot posibilul pentru a evita provocările și pentru a asigura ordinea publică. Dacă ne uităm la lege, sancțiunea pentru utilizarea acestei panglici este amenda sau lucrul în folosul comunității. Noi trăim într-o lume modernă, avem înregistrări video, avem capacitatea de a sancționa nu neapărat acolo pe loc, pentru că, evident, dacă este o aglomerare de oameni n-o să-i sancționezi pe toți odată și n-o să provoci mulțimea, dar sunt posibilități de a-i sancționa altfel.”

Europa Liberă: Poate ar fi fost cazul să discutați, inclusiv cu adversarii politici, care au spus că în ziua de 9 mai ei vor purta aceste panglici și vor aștepta să fie sancționați și că chiar vor aduna aceste fonduri de pe urma sancțiunilor?

Natalia Gavrilița: „Știu că colegii mei din parlament au discutat cu oponenții noștri politici și ne pare rău că nu am fost auziți.”

Europa Liberă: Despre criza energetică o să vorbim în continuare și cât de mari bătăi de cap dă această criză energetică autorităților Republicii Moldova. Ați amintit ceva mai devreme că Oleg Serebrian, vicepremierul pentru reintegrare, a discutat acest subiect cu liderul de la Tiraspol, Krasnoselski. Discuțiile s-au purtat ca să fie continuată asigurarea cu energie electrică de la Cuciurgan încă pentru o lună, iar din vară ce se întâmplă?

Natalia Gavrilița: „Principala preocupare este nu doar să asigurăm furnizarea energiei electrice, dar și să moderăm creșterea prețurilor. M-ați întrebat câtă bătaie de cap provoacă acest subiect, eu cred că, în primul rând, este o bătaie de cap a oamenilor care trebuie să plătească aceste tarife mai mari, care, chiar dacă guvernul a oferit anumite compensații, dar ele influențează prețurile și aceasta bate la buzunarul oamenilor.”

Europa Liberă: De ce pentru o lună?

Natalia Gavrilița: „Pentru o lună, pentru că există foarte multă nesiguranță provocată de acest război. Înainte de război, eram în discuții pentru prelungirea contractului pe un an, dar iată că războiul înseamnă că nici companiile din Ucraina nu sunt gata să semneze contracte pe termen mai lung, pentru că nu vor să-și asume niște angajamente pe care pe urmă nu le-ar putea onora și nici Centrala de la Cuciurgan nu dorește să semneze un contract pe un termen mai mare.”

Europa Liberă: Dar funcționalitatea Centralei de la Cuciurgan depinde și de importul de gaze rusești?

Natalia Gavrilița: „Exact.”

Europa Liberă: Siguranța că Republica Moldova va primi gaze rusești e asigurată?

Natalia Gavrilița: „Noi avem un contract, dar avem și acea prevedere în contract care spune că trebuie să ajungem la o înțelegere în privința pretinsei datorii a Moldovagaz către Gazprom. Inclusiv din cauza războiului, licitațiile pentru selectarea unei companii de audit nu au avut succes, acum discutăm cu mai multe companii care ar putea face acest audit.”

Europa Liberă: O să insistați să faceți acest audit?

Natalia Gavrilița: „Cu siguranță!”

Europa Liberă: Dar se pare că Gazprom-ul nu e de acord?

Natalia Gavrilița: „Discutăm în continuare. Ați observat, Gazprom-ul, conform contractului, ar fi putut stopa livrările de gaze, dar aceasta nu s-a întâmplat. Este un semn bun, noi continuăm să discutăm atât în Consiliul de Observatori, cât și la ministerul de ramură.”

Gazprom-ul, conform contractului, ar fi putut stopa livrările de gaze, dar aceasta nu s-a întâmplat. Este un semn bun...

Europa Liberă: Dna premier, puteți să ne explicați clar dacă e adevărat sau nu că dacă, eventual, Gazprom-ul închide robinetul pentru Republica Moldova, atunci va fi paralizată regiunea transnistreană?

Natalia Gavrilița: „Eu nu cunosc tehnic cum s-ar putea întâmpla, dacă se poate opri la regiunea transnistreană, nu cred. Deci, dacă este oprită furnizarea gazelor naturale, atunci se oprește pe ambele maluri, mai ales că, să ne amintim, tranzitul gazelor trece prin Ucraina, nu este posibilă...”

Europa Liberă: Bine, și dvs. căutați alternative. În caz că se întâmplă ceva rău, pentru malul drept găsiți alternative sau e valabil și pentru întreg spațiul Republicii Moldova, și pentru regiunea transnistreană din surse alternative poate să ajungă gazul acolo?

Natalia Gavrilița: „Tehnic, noi putem furniza gaze naturale prin căi alternative pe întreg teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar e costisitor...

Natalia Gavrilița: „Întrebarea este: cine plătește pentru acest gaz, cum se plătește, deci care sunt condițiile comerciale? Și aici intrăm în niște discuții care nu pot duce la un rezultat foarte repede, pentru că sunt foarte complexe.”

Europa Liberă: Și încă o precizare pe care insist să o faceți Dvs. Atunci când s-a negociat ca până la 31 mai să fie consumată energia de la Cuciurgan pentru cetățenii Republicii Moldova, totuși s-a făcut un fel de schimb în favoarea activității Uzinei metalurgice de la Râbnița?

Natalia Gavrilița: „Noi am discutat o serie de subiecte de interes, inclusiv situația de securitate din regiune, inclusiv furnizarea unor anumite bunuri pe partea stângă a Nistrului, bunuri de primă necesitate, cum ar fi medicamentele. Cunoașteți că de mai mult timp discutăm despre capacitatea Uzinei metalurgice de la Râbnița de a prelucra metale în absența unei autorizații de mediu, a fost și o discuție în spațiul public dacă a fost corect să trimitem acea scrisoare ca să fim incluși în listele care permit exportul metalelor uzate din Uniunea Europeană și atunci spuneam că este important ca guvernul să dețină pârghiile pentru a asigura funcționalitatea corectă conform legislației Republicii Moldova acestei uzine. La mijlocul lunii aprilie, autorizația de mediu solicitată de Uzina metalurgică de la Râbnița a fost refuzată, sunt două autorizații, de altfel. Deci, aceste autorizații au fost refuzate, pentru că sunt anumite poziții din lege care nu au fost respectate și trebuie corectate de Uzina metalurgică până a primi autorizația deplină. În același timp, a discutat vicepremierul Serebrian cu conducerea regiunii transnistrene ca această autorizație să fie acordată temporar, până la corectarea acestor măsuri.”

Europa Liberă: Deci, să înțelegem că, dacă se negociază și pentru luna iunie sau și pentru iulie, și pentru întreaga vară cumpărarea energiei de la Cuciurgan, nu de fiecare dată va fi în joc și soarta Uzinei metalurgice de la Râbnița?

Natalia Gavrilița: „Discutăm pe un spectru larg de subiecte și evident că avem și anumite negocieri.”

Europa Liberă: Ele sunt interdependente?

Natalia Gavrilița: „În dependență de discuții, pentru că există un spectru larg de discuții. Ele sunt conexe, dar nu neapărat legate direct.”

Europa Liberă: Ridicarea tarifelor, majorarea prețurilor este o povară care cade pe umerii cetățeanului care și așa duce o viață la limita existenței. Ce poate face guvernarea ca să spulbere din temerile pe care le au cetățenii, că aproape că nu mai au încredere în ziua de mâine?

Creșterea de prețuri se întâmplă la nivel mondial și nu vine din cauza unor factori din interiorul Moldovei...

Natalia Gavrilița: „Această creștere de prețuri se întâmplă la nivel mondial și nu vine din cauza unor factori din interiorul Moldovei. Știu că asta nu-i ajută pe oameni, știu că oamenii spun: „Păi la ei și salariile sunt diferite”, dar este foarte important să înțelegem că noi nu suntem producători de energie, noi nu avem petrol, nu avem gaze, nu producem energie electrică, nu putem diminua această presiune mondială asupra prețurilor. Exact la fel e și cu prețul la anumite produse alimentare, am văzut, prețul grâului crește la nivel mondial. Am vorbit cu cineva care a fost în Italia și spunea: „Acolo e același lucru, oamenii vorbesc despre aceleași probleme”. Acum, ce poate face guvernul este în primul rând să fie alături de oameni și să orienteze resursele bugetare pentru creșterea veniturilor populației.”

Europa Liberă: Sunt bani în buget?

Natalia Gavrilița: „Sunt. Și pot să vă spun că la ziua de azi avem o creștere a veniturilor fiscale cu 27 la sută comparativ cu anul trecut și a veniturilor colectate de Serviciul vamal cu 22%. Mai mult ca atât, am negociat cu Fondul Monetar Internațional finanțare adițională pentru Moldova, am obținut granturi din partea Uniunii Europene, chiar pe 11 mai va avea loc boardul Fondului Monetar Internațional și până la sfârșitul lunii mai vom primi peste 154 de milioane de dolari care vin în suportul bugetului. Aceste creșteri de pensii pe care le-am asigurat, această indexare care nu a folosit inflația medie, dar inflația anualizată, adică din decembrie până în decembrie, creșterea investițiilor în anumite sectoare...”

Europa Liberă: Deci, salariile și pensiile vor fi achitate la timp?

Natalia Gavrilița: „Cu siguranță vor fi achitate la timp. Mai mult ca atât, vom continua programele de creștere a veniturilor cetățenilor.”

Europa Liberă: Pentru că inflația tot va crește?

Natalia Gavrilița: „Noi sperăm că, oricum, se va modera această inflație.”

Europa Liberă: Deocamdată, realitatea arată că este în creștere.

Natalia Gavrilița: „Speram, de exemplu, că prețurile la gazele naturale vor scădea în perioada de vară, dar, iată, vedem că războiul a schimbat această așteptare.”

Europa Liberă: Și prețurile la carburanți se majorează în fiecare zi...

Natalia Gavrilița: „Da, continuă să se majoreze și dacă vor urma noi runde de sancțiuni împotriva Rusiei, atunci putem vedea creșteri în continuare. Deci, noi trebuie să menținem aceste programe de ajutorare a celor mai vulnerabili, avem și o inițiativă de reformă a ajutorului social, Ministerul Muncii și Protecției Sociale lucrează la un program nou pentru compensarea gospodăriilor casnice care se află în vulnerabilitate energetică, am crescut pensiile, acum facem o analiză și vom crește și salariile. Trebuie să fim alături de oameni în această perioadă și, din cauză că în mare parte inflația este importată, unica posibilitate este să facem programe de cheltuieli care să ofere oamenilor acest suport și agenților economici, de altfel, pentru că o parte din modificările bugetare pe care le-am făcut în lectura a doua vin să susțină și agenții economici.”

Europa Liberă: Dar pentru noul sezon rece ați găsit alternative pentru resursele energetice? În caz că se sistează livrările de gaz, nu ajungeți la un consens cu Tiraspolul referitor la cumpărarea energiei electrice de la Cuciurgan există alternative?

Natalia Gavrilița: „În privința furnizării gazelor naturale, noi încă în octombrie am demonstrat că putem accesa surse alternative, atunci când am procurat direct de pe piață.”

Europa Liberă: Doar că prețul a fost usturător...

Natalia Gavrilița: „Exact. Deci, problema este în preț și unde este cel mai bun preț.”

Europa Liberă: Ați promis că stocați cantități de gaze în România.

Natalia Gavrilița: „Da, am avut planuri de a stoca o anumită cantitate de gaze, dar prețurile nu scad pe perioada verii și atunci întrebarea este dacă este justificat din punct de vedere economic să procurăm și pe ce perioadă. Acum facem analize suplimentare și vedem. Cu siguranță, trebuie să avem anumite stocuri, dar întrebarea este ce fel de stocuri facem în condițiile pieței actuale. Salutăm foarte mult faptul că Republica Moldova a fost inclusă în platforma europeană comună pentru procurarea gazelor naturale, dar trebuie să vedem care va fi mecanismul, care vor fi prețurile de procurare prin acest mecanism și cu adevărat suntem într-o perioadă de incertitudine, unde deciziile trebuie luate în regim de urgență și adaptate permanent la schimbările contextului.”

Trebuie să avem anumite stocuri, dar întrebarea este ce fel de stocuri facem în condițiile pieței actuale...

Europa Liberă: În aceste timpuri, deși grele, totuși Republica Moldova după Georgia și Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Cât de optimistă sunteți și cât de repede credeți că acest proces ar putea să ajungă la finalitate?

Natalia Gavrilița: „Am depus cererea de aderare la UE, din păcate, războiul din Ucraina a accelerat acest proces, care era un proces natural. Noi de 8 ani de zile avem Acordul de Asociere, avem Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv...”

Europa Liberă: Ați spus „din păcate”...

Natalia Gavrilița: „Ne bucurăm că acest proces a fost accelerat, dar ne pare rău că este din cauza unui război pentru care plătesc oamenii.”

Europa Liberă: Profită sau nu Republica Moldova când e vorba despre avansarea pe calea eurointegrării de războiul din Ucraina, pentru că s-au auzit voci și de la Kiev care au spus că totuși Republica Moldova acum devine un stat care profită de pe urma acestei invazii rusești în Ucraina?

Natalia Gavrilița: „Nimeni nu profită de pe urma unui război, mai ales o țară ca Republica Moldova, care este în imediata vecinătate a Ucrainei. Nu cred că putem formula astfel situația, noi avem pierderi semnificative nu în termeni de vieți umane, dar în termeni de putere de cumpărare a populației care până la urmă sărăcește în urma acestui război și nu cred că putem spune despre un profit.”

Europa Liberă: Dar cum vedeți Dvs. derularea acestui proces? Iată, în dialogul Chișinău-Bruxelles, ce turații poate să ia?

Natalia Gavrilița: „Noi avem un dialog excepțional încă de la sfârșitul anului trecut sau de când a fost votat guvernul, avem foarte multe vizite la nivel înalt care altădată nu au avut loc...”

Europa Liberă: Dar vizitele ajută la facerea temei de acasă?

Natalia Gavrilița: „Vizitele ajută ca oamenii să-și schimbe percepția despre Republica Moldova și este foarte important că în plan internațional, în mass-media internațională Republica Moldova nu mai este văzută ca cea mai săracă țară din Europa, unde s-a furat un miliard, unde dăinuie corupția ș.a.m.d., acum, Republica Moldova este văzută ca o țară demnă de a fi parte a familiei europene. Noi suntem la ultima etapă de completare a părții a doua a chestionarului, vom avea opinia Comisiei Europene în câteva săptămâni și sperăm ca într-un timp foarte scurt să obținem perspectiva de integrare europeană. Este foarte important să obținem acum această perspectivă, pentru că trăim în timpuri foarte complexe, oamenilor le este greu și oamenii trebuie să știe că, chiar dacă este greu, noi avem o lumină la capătul tunelului și suntem bineveniți.”

Europa Liberă: Bine, să admitem, Bruxelles-ul zice că se deschid ușile și că obțineți acest statut de țară candidat, ce urmează după asta?

Natalia Gavrilița: „Urmează tema de acasă, urmează reforma justiției, urmează combaterea corupției, urmează asigurarea bunei guvernări, urmează toate temele de acasă pe care le-au făcut țările central-europene pentru ca să poată fi membre ale Uniunii Europene.”

Urmează reforma justiției, urmează combaterea corupției, urmează asigurarea bunei guvernări...

Europa Liberă: Și aceste teme de acasă solicită mult timp?

Natalia Gavrilița: „Cu siguranță! Vedem că țări cum ar fi România, iată acum vedem țările din Balcani care au obținut statutul de candidat, deci le ia timp ca să implementeze toate reformele, să ajungă la standardele necesare pentru a face parte din Uniunea Europeană, dar aici depinde de noi. Odată ce avem statutul de țară candidat, deja noi putem dicta, societatea noastră, depinde câtă coeziune socială pentru susținerea reformelor care uneori sunt destul de complicate, uneori sunt dureroase, dar cu ce viteză ne vom putea mișca va depinde de noi și întotdeauna este bine ca să decidem noi și nu alții pentru noi.”

Europa Liberă: Dar o apropiere a Republicii Moldova de UE înseamnă o îndepărtare de Federația Rusă? Și cum vedeți Dvs. evoluția cooperării dintre Chișinău și Moscova?

Natalia Gavrilița: „În trecut, întotdeauna am avut un dialog diplomatic cu Federația Rusă despre aspirațiile europene ale Republicii Moldova și Federația Rusă pe căi diplomatice ne confirma că aderarea la Uniunea Europeană nu este o problemă pentru relațiile noastre bilaterale, dar vedem că timpurile se schimbă, relațiile între țările Uniunii Europene și Rusia se schimbă, războiul între Rusia și Ucraina schimbă cumva ordinea mondială și cu siguranță vor exista anumite schimbări, dar suntem în dialog diplomatic în continuare cu Federația Rusă și sperăm să nu fie afectate, însă alegerea noastră este foarte clară, alegerea cetățenilor noștri este foarte clară. Noi vrem să fim ancorați în Uniunea Europeană, pentru că acesta este locul unde este asigurată pacea, stabilitatea, prosperitatea și valorile democratice.”

Europa Liberă: Colegii Dvs. de la Kiev v-au reproșat că prea greu decideți alăturarea la sancțiunile economice impuse Federației Ruse, șase pachete de sancțiuni. Republica Moldova are o poziție clară când e vorba de acest aspect?

Ne pare rău că am văzut anumite declarații, dar ele sunt din partea unor persoane, aceasta nu este poziția oficială a Kievului...

Natalia Gavrilița: „Da. Ne pare rău că am văzut anumite declarații, dar ele sunt din partea unor persoane, aceasta nu este poziția oficială a Kievului. Noi de la bun început am luat decizii ferme, am aderat la toate declarațiile politice, am respectat sancțiunile economice, să știți că noi nici nu avem capacitatea să impunem mari sancțiuni economice. Atunci când se vorbește la general, evaluarea cumva este una trunchiată, noi trebuie să vedem ce înseamnă sancțiunile economice, care este puterea Republicii Moldova de a impune anumite sancțiuni și ce înseamnă aceste sancțiuni pentru cetățenii noștri, pentru că dacă acțiunile pe care le putem face nu dăunează nimănui, doar cetățenilor noștri, atunci n-are sens ca aceste acțiuni să fie implementate. Dar haideți să ne uităm în mod concret, spațiul aerian a fost închis imediat după declanșarea războiului, chiar la solicitarea Federației Ruse, acum, de facto, avem spațiul aerian deschis doar pentru România, inclusiv pentru a proteja aviația civilă, pentru a ne asigura că nu sunt riscuri pentru pasageri, noi avem aceste zboruri doar pe o rută care merge prin România. Deci, chiar dacă rutele sunt din alte părți, ele oricum zboară prin România înainte de a ateriza pe Aeroportul Chișinău.”

Europa Liberă: Mai contați că pot fi refăcute relațiile comercial-economice repede între cele două state?

Natalia Gavrilița: „Între Moldova și Federația Rusă?”

Europa Liberă: Da.

Natalia Gavrilița: „Noi depindem foarte mult de importurile de energie și avem câteva produse care merg spre Federația Rusă, în special, merele, dar antreprenorii deja se reorientează spre alte piețe. De exemplu, deja a crescut de 4 ori cantitatea de export de mere pe piața României. Bine, am început de la o cantitate foarte mică, doar 1.000 de tone, acum este de 4.000 de tone, dar oricum aceasta arată o anumită tendință.”

Europa Liberă: În stocuri erau peste 100 de mii de tone...

Natalia Gavrilița: „Erau peste 100 de mii, au rămas 45 de mii, oricum au fost reorientate rutele de export și acum încercăm prin fondul de subvenționare, care a crescut cu 60%, să-i ajutăm pe producătorii noștri să se orienteze spre tipuri de mere care ar fi acceptate nu doar în Rusia, dar ar fi competitive și pe alte piețe de desfacere.”

Europa Liberă: Dna premier, ultimul sondaj al IRI arată că peste jumătate de moldoveni cred că Republica Moldova merge într-o direcție greșită. Care ar fi drumul corect și cum poate fi schimbată această percepție a cetățenilor?

Natalia Gavrilița: „Da, nu cred că ne putem aștepta la un alt răspuns în condițiile în care acest război a crescut neliniștea și anxietatea oamenilor, a creat o incertitudine despre viitor și mi se pare natural acest răspuns al oamenilor. În același timp, iată de ce este foarte important să obținem această lumină la capătul tunelului și această perspectivă de integrare europeană, ca să știm că avem o direcție, că direcția este clară pentru oricare guvern ar veni în viitor și trebuie să ne ancorăm într-un set de politici de modernizare, de europenizare, de convergență economică cu Uniunea Europeană pentru ca să le dăm oamenilor această speranță că există o direcție corectă.”

Europa Liberă: Pandemia de COVID-19 s-a terminat?

Natalia Gavrilița: „Conform Organizației Mondiale a Sănătății suntem deja în ultimele etape ale acestei pandemii, adică oamenii au elaborat o imunitate mai mare la virus, virusul a slăbit și putem considera că este sfârșitul pandemiei.”

Putem considera că este sfârșitul pandemiei...

Europa Liberă: Dar ce le spuneți cetățenilor, să se mai vaccineze cei care nu au apucat să-și pună a treia doză?

Natalia Gavrilița: „Cred că specialiștii trebuie să vorbească despre aceasta, dar rămâne foarte important să se vaccineze grupurile cu risc înalt, în special, persoanele cu comorbidități, cu boli cronice, persoanele de o anumită vârstă, persoanele care ar putea să fie mai sensibile la acest virus.”

Europa Liberă: Sunteți mulțumită de activitatea miniștrilor și dacă nu cumva totuși se apropie și timpul unor remanieri guvernamentale?

Natalia Gavrilița: „Chiar acum suntem într-un proces de evaluare a implementării programului guvernului, politicilor, discutăm cu fiecare ministru în parte și vom face evaluările necesare să vedem care sunt prioritățile de mai departe și cum putem lucra.”

Europa Liberă: Dar ar putea să se ajungă și la remanieri?

Natalia Gavrilița: „Deocamdată nu avem asemenea planuri, dar, într-adevăr, deja sunt 9 luni, oamenii au așteptări foarte mari, noi am lucrat în regim de pompieri toată această perioadă, am avut situații de urgență mai multe luni la rând, mai mult timp am fost în situații de urgență decât într-o situație normală. Este foarte greu, pentru că și guvernul, și funcționarii publici, și societatea civilă, toți trebuie să avem în vizor și deciziile urgente pentru gestionarea crizei, și acțiunile pe termen mediu și lung de reformare a statului, și accelerarea unor procese din cauza unor evenimente imprevizibile. Lucrăm pe multe fronturi, dar trebuie să vedem dacă lucrăm bine, să fim sinceri cu noi, cu oamenii și, dacă este necesar, vom face remanieri.”

Europa Liberă: Sunteți unul din fruntașii Partidului Acțiune și Solidaritate, partid aflat la guvernare de 9 luni de zile, urmează să aibă loc congresul, urmează să fie ales noul președinte al formațiunii. Doar o singură candidatură va fi pentru această funcție?

Natalia Gavrilița: „Da, avem un congres la 15 mai și singura candidatură pentru funcția de președinte este cea a președintelui interimar Igor Grosu. Am decis împreună cu colegii, cu Biroul Politic, cu Consiliul Național Politic să mergem pe această procedură de moțiune și în afara moțiunii vom avea și alegerea unor colegi din teritoriu pentru participarea la Biroul Național Politic.”

Singura candidatură pentru funcția de președinte PAS este cea a președintelui interimar Igor Grosu...

Europa Liberă: Dar nu ar fi mai bine dacă ar exista mai mulți pretendenți la această funcție?

Natalia Gavrilița: „Asta a fost decizia. În această perioadă dificilă nici nu prea au fost contracandidați care ar fi insistat să participe, iar dl Grosu este președinte interimar de mai multe luni, congresul a fost amânat de mai mult timp și cred că a fost o evoluție naturală.”

Europa Liberă: De la proclamarea independenței Republicii Moldova și până astăzi aproape că nu a existat un interval de timp când s-ar fi găsit un numitor comun între ceea ce propune primarul municipiului Chișinău și ceea ce propune guvernarea. De ce această dispută între aceste două părți?

Natalia Gavrilița: „Am văzut cum se tăiau copaci ilegal chiar în Parcul Valea Morilor, cred că este o diferență majoră în viziuni atunci când guvernul muncește pentru ca să respecte legea, să instituie buna guvernare, să se gândească la interesul public, iar undeva, chiar într-un parc din centrul Chișinăului, se fac tăieri ilegale.”

Europa Liberă: Ok, dar opoziția nu încetează să spună că este hărțuită politic de guvernare.

Natalia Gavrilița: „Nu știu despre ce vorbesc ei, eu cred că cetățenii pot vedea cu ochiul liber că nu există o astfel de hărțuire. Avem situație de urgență, această situație de urgență ne permite să luăm decizii care nu sunt permise într-o situație obișnuită, de exemplu, să interzicem manifestațiile în masă. Ați văzut să interzicem vreun protest, ați văzut să facem acțiuni care împiedică opoziția să prezinte proiecte de legi, să vorbească? Dimpotrivă, cred că suntem prima guvernare care nu avem televiziuni, nu plătim unei armate de trolli ș.a.m.d. Deci, din contra, putem spune că încă nu ne-am mișcat suficient de repede ca să asigurăm o informare corectă în spațiul mediatic din Republica Moldova și eu cred că fiecare cetățean poate vedea cu ochiul liber acest lucru.”

Europa Liberă: Starea de urgență mai poate fi prelungită după ce se încheie termenul?

Natalia Gavrilița: „Totul depinde de context. Tare mi-aș dori să trecem la un proces de luare a deciziilor normal și să nu mai avem stare de urgență, dar atâta timp cât această stare de urgență va fi necesară pentru a lua decizii pentru oameni, de exemplu, în sectorul energetic, atâta timp vom merge la parlament și vom solicita prelungirea acestei stări de urgență.”

Europa Liberă: Dna premier, vă mulțumim foarte mult pentru această discuție și vă mai așteptăm și cu alte ocazii.

Natalia Gavrilița: „Vă mulțumesc foarte mult!”

Vezi comentarii

Previous Next

XS
SM
MD
LG