Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a avertizat iarăși Suedia să nu se aștepte ca Turcia să aprobe intrarea în NATO a țării scandinave, care se află în plin proces al aderării, alături de Finlanda.
Asta l-a determinat pe secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, să intervină, criticând atitudinea lui Erdoğan. Într-un interviu acordat presei germane, Stoltenberg a condamnat insistența cu care Erdoğan repetă că va bloca intrarea Suediei în NATO.
Erdoğan și-a lansat noua smenințare după ce un militant suedez de extrema dreaptă a ars un exemplar din Coran, în timpul unor manifestații în fața ambasadei turce, sâmbătă, la Stockholm.
„Libertatea de exprimare, libertatea de opinie este un bun preţios, în Suedia şi în toate celelalte ţări ale NATO. De aceea, aceste acte nepotrivite nu sunt automat ilegale", a declarat Jens Stoltenberg.
„Guvernul suedez a condamnat această manifestaţie în termeni foarte clari", a reamintit Stoltenberg în interviul cu presa germană.
Sâmbătă după-amiază, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, pretinzând că protestează astfel împotriva negocierilor suedeze cu Ankara privind NATO.
Erdoğan supus presiunii militanților islamiști de acasă
Luni, Erdoğan a reacţionat ferm, repetând că Suedia mai poate conta pe „sprijinul” Ankarei după acest incident.
„Cei care permit o astfel de blasfemie în fața ambasadei noastre (din Stockholm) nu se mai pot aștepta la sprijinul nostru în privința intrării în NATO”, a spus Erdoğan.
Extinderea Alianței nu poate avea loc decât prin aprobarea unanimă a celor 30 de membri de acum, dar Erdoğan a formulat revendicări față de cele două țări, Finlanda și Suedia, în chestiuni legate de ceea ce el numește terorismul kurd, și de prezența în țările scandinave a unor militanți kurzi (din gruparea PKK) în exil care au primit azilul politic.
Dincolo de toate acestea, Erdoğan — care din pricina crizei economice își vede poziția șubrezită în perspectiva viitoarelor alegeri — mai speră și să poată să-l convingă pe Joe Biden să accepte potențiala vânzare de aeronave avansate americane F-16 către Turcia.
Vreme de zeci de ani, Finlanda și Suedia și-au cultivat cu atenție neutralitatea. Din punct de vedere cultural, ele sunt ferm în tabăra vestică, dar până acum s-au ferit să-și irite vecinul uriaș cu arme nucleare, Rusia.
Stoltenberg a precizat că el personal este „absolut împotriva acestui tip de insulte la adresa altor credințe”.
Turcia blochează încă din luna mai 2022 intrarea Suediei - şi a Finlandei - în NATO, acuzându-le că adăpostesc militanţi şi simpatizanţi kurzi pe care îi consideră drept „terorişti”, în special pe cei din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi pe aliaţii acestuia din nordul Siriei şi Irak.
Pentru Ankara, orice eventual progres depinde de măsurile suedeze de extrădare a persoanelor acuzate de Turcia de terorism sau de participare la tentativa de lovitură de stat din 2016 împotriva lui Erdoğan.
Aproape toate țările din NATO, 28 din cele 30 de ţări de țări membre, şi-au dat deja acordul în Parlamentele lor naţionale pentru cooptarea Suediei si Finlandei (cealaltă țară care încă nu a ratificat este Ungaria filo-putinistului Viktor Orbán).
„Îi rog pe aliaţii rămaşi - Ungaria şi Turcia - să accelereze procedurile în Parlamentele lor", a insistat Stoltenberg.
