Prima zi a celei mai importante reuniuni din istoria Alianței Nord-Atlantice, NATO, a fost marcată, dincolo de anunțurile anticipate ale organizației militare, de discursul prin video al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Zelenski le-a spus miercuri liderilor statelor NATO că ţara sa are în continuare nevoie de mai multe arme şi de bani, de circa 5 miliarde de dolari pe lună, pentru a se apăra în faţa agresiunii Rusiei. Vorbind la summit-ul NATO de la Madrid, prin videoconferință, Zelenski a atras totodată atenția că ambițiile Rusiei depășesc Ucraina.
„[Războiul din Ucraina] este un război pentru dreptul de a dicta condiţiile în Europa, de a decide viitoarea ordine mondială'', a spus Zelenski.
Liderii celor 30 de țări membre ale Alianței sunt reuniți la Madrid, până joi 30 iunie, într-un adevărat “consiliu de război”, cum a fost numit de presă, pentru a-și redefini radical poziția și atitudinea față de Rusia, care, după ce a fost vreme de un sfert de secol un “partener strategic” al Occidentului, a regresat pe o poziție de ostilitate comparabilă cu cea a URSS-ului în anii cei mai întunecați ai Războiului Rece.
Totodată e summitul la care va fi aprobată sporirea Forței de reacție rapidă a NATO, de la 40.000 de militari în prezent, la peste 300.000, o creștere de mai bine de șapte ori.
Joe Biden a mai anunțat și o importantă sporire a prezenței militare SUA -- și implicit NATO -- în Europa de est.
La fel, pentru a rămâne în domeniul noutăților spectaculoase, granița Rusiei cu NATO se va dubla curând, după aderarea Suediei și Finlandei, prin adăugarea celor 1340 de km de frontieră dintre Finlanda și Rusia.
Turcia și-a ridicat marți vetoul cu care amenința să blocheze aderarea Suediei și Finlandei la NATO. Președintele finlandez Sauli Niinistö a fost cel care a anunțat acordul: „Miniștrii noștri de externe au semnat un memorandum trilateral ce confirmă că Turcia va sprijini cererea Finlandei și Suediei de a deveni membre NATO.”
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan blocase anterior procesul, invocând îngrijorări cu privire la presupusul sprijin al Finlandei și Suediei pentru grupările kurde și pentru acordarea azilului unor militanți kurzi din PKK pe care Turcia îi consideră “teroriști”.
La rândul lor, Suedia săi Finlanda și-au ridicat embargoul pe exporturile de arme către Turcia.
Nato își definește la acest summit și noua strategie a Alianței, în care se afirmă că „Rusia reprezintă cea mai mare și directă amenințare” la adresa securității zonei nord-atlantice, cum a spus-o miercuri dimineață secretarul general Jens Stoltenberg. Noul concept strategic al NATO definește viziunea de securitate, amenințările, domeniile de interes și capacitatea NATO de a se adapta, păstrând sarcina primordială și originară a Alianței – apărarea colectivă.
Kievul a salutat „poziția lucidă” a NATO și deciziile sale „fundamentale pentru stabilitatea în Europa”, cum a spus astăzi ministrul de externe Dmitro Kuleba.
Jens Stoltenberg a mai spus, folosind formula de acum cunoscută și foarte folosită: „Putin dorea să aibă mai puțin NATO la frontiere, dar acum are mai mult NATO.”
Este greu de imaginat acum că de la Elțîn și de la crearea defunctului «Consiliu Rusia-NATO» și până după ocuparea și anexarea Crimeei, în 2004, Rusia a avut o misiune permanentă, ca o ambasadă, la sediul Alianței din Bruxelles.
