„Neîncrederea, din nou” (Tagesschau.de), „Totul începe cu criticile lui Juncker. De astăzi, România decide în Europa” (Bild), „Nici potrivită, nici demnă” (FAZ), „România preia președinția UE: neîncredere la adresa Bucureștiului” (Handelsblatt), „România preia președinția UE în timpuri grele” (Die Presse), „România preia președinția UE și intră cu avânt în probleme, „Guvernul român este divizat și acționează imprevizibil” (Der Standard), dar tot în „Der Standard”: „Dați președinției române o șansă” – acestea sunt numai câteva din titlurile din presa de limbă germană, care au marcat faptul că de pe 1 ianuarie 2019, România a preluat președinția prin rotație a Uniunii Europene.
Indiferent dacă este vorba despre presa din Germania, Austria sau Elveția, aproape toate articolele trec în revistă momentele deosebit de grele ale acestor șase luni, pe care România va trebui să le gestioneze: în martie are loc Brexitul, cu sau fără un acord între Marea Britanie și Uniunea Europeană, vor urma alegerile pentru Parlamentul European, și „semnarea unui acord între Serbia și Kosovo și intrarea în vigoare, până în mai, a acordului dintre Grecia și Macedonia privind numele fostei republici iugoslave” (Der Standard).
Și tot aproape fără excepție, presa de limbă germană reamintește de încercările guvernului de la București de a „șterge” reformele făcute în justiție, de a „demonta statul de drept”. „De doi ani (guvernul) demonstrează că singura sa prioritate este să-i apere pe politicienii corupți de închisoare. De aceea, cea mai mare energie este canalizată în demontarea statului de drept. Deși reforma justiției, începută în pregătirea aderării la UE în 2007, a fost una din poveștile de succes a țării” – remarcă FAZ în ediția online din 1 ianuarie.
Cotidianul german „Bild” (cotidian de bulevard/scandal cu cea mai mare circulație în Europa) ia în discuție poziția premierului român Viorica Dăncilă. „Viorica și mai cum?” se întreabă „Bild” care reamintește, destul de apăsat, că Viorica Dăncilă este „considerată de majoritatea analiștilor o marionetă a lui Liviu Dragnea, liderul Partidul Social Democrat și președintele al Parlamentului, care nu a putut deveni premier după victoria electorală din 2016 pentru că era condamnat pentru abuz de putere. Între timp este ținta altor acuzații de corupție”.
Viorica și mai cum?Bild
„Aceasta (Viorica Dăncilă) este persoana care va influența politicile celor 27 de state membre în UE, va organiza reuniuni la nivel înalt, va propune reforme și va supraveghea aplicarea lor”.
Corespondentul postului public german de televiziune ARD se concentrează pe conflictele dintre președintele Românie, Klaus Iohannis și guvernul Dăncilă, care ar putea complica și președinția română a UE. „În discursul de Anul Nou, președintele Klaus Iohannis a apelat la toate forțele politice din țară să demonstreze, în următoare șase luni, că România poate face față provocărilor președinției europene.
(…) Președintele a subliniat, totodată, că va reprezenta România în cadrul reuniunilor șefilor de stat și guvern din Uniunea Europeană. (…) Un rol revendicat duminică și de premierul Viorica Dăncilă…deși acesta îi revine președintelui printr-o decizie din 2012 a Curții Constituționale”.
„Scandal neîncetat la București” își titrează William Totok comentariul din cotidianul berlinez „TAZ” care analizează tot conflictul dintre președintele Iohannis și guvern și efectele asupra președinției române. „În zilel astea de iarnă în București, conflictul dintre președinte și guvern pare să fi înghețat. Iohannis, care de la începutul mandatului în 2014 a declarat că vrea să lupte cu corupția, încearcă acum să fie prezidențial suveran și neutral și să aplaneze confictul”. După ce trece în revistă motivele conflictului și momentele cele mai tensionate, Totok citează din cel mai recent interviu acordat de președintele Klaus Iohannis publicației de limbă germană ADZ. Președintele „își exprimă speranța că țara sa nu se va face de râs în următoarele șase luni. Când este vorba de Europa, trebuie să ajungem la pace. În pofida „marilor divergențe”, președintele este de părere că este nevoie de cooperare, mai ales când este vorba de probleme de importanță națională, cum este președinția UE”.
„Rareori a fost privită cu atâta neîncredere venirea unei țări la președinția Uniunii Europene”, se remarcă în cotidianul economic „Handelsblatt”. Pe lângă criticile președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker (care au precedat schimbarea la președinția UE), cotidianul german îl citează și pe comisarul austriac pentru politică de vecinătate, Johannes Hahn: „Guvernul social-liberal (român) a schimbat în cei aproape doi ani de când se află la putere în jur de 75 de miniștri. Asta cu siguranță nu duce la stabilitate politică”. La care se adaugă faptul că „guvernul naționalist-populist de la București, controlat de Liviu Dragnea cu antecedente penale, a reușit să destabilizeze bursa, anunțând noi taxe pentru bănci și concernele energetice”.
Gabor Hunya, expert pentru România al Institutului Internațional de Economie Comparată, este cel care crede că României trebuie să i se dea totuși o șansă. În cotidianul austriac Der Standard, Hunya argumentează că „președinția română ar putea fi un succes dacă guvernul se poate concentra pe ce are de făcut. Intern, este nevoie ca guvernul să coopereze cu președintele, care reprezintă țara în politica externă. Sub semnul întrebării este pusă însă coeziunea guvernului subminată de lupte interne și de confruntările cu opoziția, generate de reformele justiției. Toate ar putea determina instituțiile europene să supra-reacționeze, impunând și mai multe controale, ceea ce ar putea împiedica guvernul să-și pună în aplicare agenda” care, reamintește Hunya, stă sub sloganul „Coeziune, o valoarea comună europeană”.
