Linkuri accesibilitate

Nici un progres la Geneva: SUA și Rusia au discutat Ucraina în absența UE


După opt ore de convorbiri intense, Statele Unite și Rusia au avut luni, 10 ianuarie, o primă întâlnire în legătură cu situația tensionată de la granițele Ucrainei și cu securitatea în întreaga Europa de Est.

Discuțiile au avut loc la Geneva între adjuncta secretarului de stat al SUA Wendy Sherman și vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov.

Deocamdată, ziua de luni se arată a fi fost un eșec, iar scepticismul rămâne mare, afișat și declarat în ambele părți. Rusia se declarase de altfel „dezamăgită” de semnalele Statelor Unite chiar înaintea discuțiilor de la Geneva.

Cele două părți au decis însă să continue convorbirile. Wendy Sherman se află astăzi la Bruxelles, unde va informa UE despre discuțiile sale cu Riabkov la Geneva. Va urma, tot în legătură cu Ucraina, o sesiune a Consiliului NATO-Rusia miercuri 12 ianuarie, tot la Bruxelles, prima după mulți ani, totul continuat de o reuniune a OSCE, la Viena, cu participarea Rusiei, pe 13 ianuarie.

Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov spusese deja înaintea întâlnirii de la Geneva că el nu este optimist cu privire la conținutul discuțiilor și că Statele Unite insistă asupra unor concesii unilaterale din partea Rusiei. La fel, secretarul de stat al SUA, șeful diplomației americane, Antony Blinken, se declarase pe față sceptic cu privire la importanța rezultatelor acestor prime negocieri directe ale anului.

Presa la fel de sceptică pe cât sunt politicienii

„Așteptările privind discuțiile care au avut loc luni la Geneva între Washington și Moscova nu erau foarte mari nicio într-o parte și nici în cealaltă și nimic din ceea ce s-a întâmplat în timpul întâlnirii de ieri nu a schimbat scenariul”, estimează El Pais, rezumând cele opt ore de discuții pe problema ucraineană în cadrul Dialogului privind stabilitatea strategică inițiat de Vladimir Putin și Joe Biden în timpul întâlnirii lor din iunie anul trecut, tot la Geneva.

Ziua de luni „a evidențiat drumul considerabil pe care trebuie să-l parcurgă cele două puteri înainte de a găsi un compromis”, scrie Le Temps, adăugând că, în realitate, cele două delegații de aproximativ douăzeci de persoane, conduse de secretara de stat adjunctă a SUA Wendy Sherman și de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov „nu au negociat” nimic concret.

Era de așteptat. Pentru ambele părți, întâlnirea a fost înainte de toate „o încercare de a clarifica pozițiile respective printr-o conversație personală”, explică Frankurter Allgemeine Zeitung. „În timp ce vă vorbesc, vedem peste 100.000 de militari adunați la granița cu Ucraina. Este o provocare. Dacă trupele nu sunt retrase, va fi dificil să avem o diplomație serioasă”, a avertizat Wendy Sherman. Statele Unite nu exclud noi sancțiuni financiare pentru a pune presiune asupra Rusiei.

Moscova afirmă însă că este vorba doar de exerciții și manevre militare. Rusia nu are intenția de a ataca Ucraina, a declarat Serghei Riabkov la Geneva. Dar „nimeni nu poate spune care sunt intențiile președintelui rus”, avertizează Le Temps.„Stăpânul Kremlinului, fostul agent KGB și judoka, este un bun tactician care știe să profite de cea mai mică slăbiciune a adversarului”, subliniază cotidianul elvețian. Iar criza permanentă de după asaltul de pe Capitol Hill de anul trecut a slăbit America, consideră ziarul.

Cerințele inacceptabile ale Rusiei

În paralel, vineri 7 decembrie, Miniștrii din NATO și-au reafirmat unitatea în ceea ce au numit, fără menajamente, „agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”. „Ucraina este o națiune suverană”, a spus secretarul general NATO Jens Stoltenberg, „și are dreptul de a se apăra așa cum găsește potrivit. NATO sprijină în totalitate suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.”

Rusia a publicat, pe 17 decembrie, o listă de condiții de securitate pe care dorește să le obțină de la Statele Unite și NATO – inclusiv ca alianța nord-atlantică să promită că renunță la orice activitate militară în spațiul fostei Uniuni Sovietice, dar și în estul Europei, inclusiv în țările membre.

Printre multele cereri explicite ale Moscovei figurează aceea ca NATO să înceteze orice cooperare militară cu Ucraina și cu alți foști vasali sovietici (precum Georgia). Apoi, NATO ar trebui să se angajeze să nu mai plaseze trupe su armament pe teritoriul propriilor săi membri răsăriteni, precum Polonia, România sau țările baltice. Iar Statelor Unite li se cere să își retragă armamentul din Europa. In schimb, Rusia nu oferă, din partea ei, niciun fel de angajament similar, în nici unul din punctele menționate.

Diplomații americani nu exclud posibilitatea ca Putin să insiste cu cereri „nerealiste”, știind că Statele Unite le vor respinge și că el poate folosi acest eșec pentru a „câștiga sprijin popular” în țara sa. O altă ipoteză sugerată de Washington Post este aceea că liderul rus ar putea folosi această amenințare asupra Ucrainei pentru a obține concesii de la Occident. În special din Europa, absentă de la discuțiile de luni „în ciuda faptului că rezultatele sale afectează direct Bătrânul Continent”, notează El Pais.

Experții, chiar și ruși, sunt foarte conștienți că multe dintre cererile – revendicări, de fapt – ale lui Putin sunt total inacceptabile pentru SUA și NATO. Anunțate public, iar nu în mod discret, pe căile diplomației, cum se obișnuiește, ele par chiar formulate atât de excesiv tocmai pentru a fi respinse, astfel încât Putin să aibă un pretext pentru a invada părțile secesioniste din Ucraina.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Previous Next

XS
SM
MD
LG